Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Opinii
A venit iarna... lui Kondratiev
Opinii - Adrian Panaite(citeste alte articole de acelasi autor »)
Până acum un an, la nivel mondial, şi până acum vreo câteva săptămâni, la noi, prea puţini erau aceia care vorbeau despre iminenţa unei crize economice de proporţii. Avertismentele au fost cu uşurinţă ignorate de opinia publică, iar establishment-ul a preferat să oculteze fenomenele îngrijorătoare care prefigurau o astfel de turnură. Acum, despre criză îşi dau cu toţii cu părerea, iar enunţurile apocaliptice nu lipsesc de nicăieri. Pericolul şomajului, al falimentelor, al erodării veniturilor şi economiilor, al diminuării profiturilor şi al accesului mai dificil la sistemele de învăţământ şi sănătate este adus în atenţia tuturor. Cu toate acestea, încă lipseşte o perspectivă asupra dimensiunii acestei crize, precum şi a duratei ei. Există încă optimişti care cred că turbulenţele financiare sunt spre sfârşit, iar efectele asupra economiei reale nu vor dura mai mult de 2-3 ani, ca orice recesiune obişnuită. Realitatea este că lucrurile ar putea sta mult mai rău de atât. S-ar putea să ne aştepte o iarnă lungă, în care crivăţul şi gerul să ne stoarcă de ultimele puteri şi să ne epuizeze nervos, într-o cumplită aşteptare după un viitor mai bun care să întârzie să mai vină. Ceea ce conştientizăm mai puţin în momentul de faţă este faptul că ne confruntăm cu un veritabil marasm de anvergură care cumulează un putregai financiar adunat în mai bine de 20 de ani, o criză energetică fără soluţii viabile, o secătuire a materiilor prime, o risipire a capitalului pe investiţii greşite dublată de umflarea nesustenabilă a pieţei creditului, o bulă speculativă de proporţii pe multe categorii de active care tocmai se sparge, un impas major la nivelul mediului înconjurător, o adâncire a discrepanţelor alocării resurselor între diversele zone geografice, precum şi provocări fără precedent în domeniul demografic. La aceste fenomene îngrijorătoare putem adăuga factorii de dezagregare de ordin social, comportamental, imagologic şi emoţional, specifici unei civilizaţii occidentale într-un declin structural evident.
Această îngrămădire de probleme majore, pentru care încă nu avem răspunsuri, ne avertizează asupra perspectivei mai puţin îmbucurătoare a unei crize prelungite de 15-20 de ani de la finele revoluţiei informaţionale. Deşi prea puţini dintre observatorii economici admit o astfel de viziune, este greu de închipuit că în faţa obstacolelor de mai sus lumea, aşa cum o ştim, va mai supravieţui prin simple ajustări asupra vechiului model. Schimbarea completă a paradigmelor monetare, economice, sociale şi mentale la finele actualei crize reprezintă un scenariu poate chiar mai probabil decât versiunile moderate care enunţă exclusiv unele corecturi importante ale sistemului cristalizat în ultimul veac.
În sprijinul ideii că aceasta nu este o simplă recesiune intermediară, ci o criză cu adevărat profundă a capitalismului modern, voi aduce în discuţie teoriile asupra ciclurilor economice ale cercetătorului sovietic Nikolai Kondratiev. Sper că nu voi fi suspectat imediat de comunism pentru că atrag atenţia asupra operei acestuia, măcar şi ţinând cont de faptul că manageri ai unor fonduri de investiţii majore din lume, avangarda capitalismului, utilizează modelul respectiv în anticiparea traiectoriilor pieţei. Dacă adaug faptul că omul nostru a murit în 1938, la doar 46 de ani, în timpul epurărilor staliniste, sper ca şi anticomuniştii înverşunaţi să îi dea circumstanţe atenuante şi să continue lecturarea rândurilor de mai jos.
În lucrarea sa, publicată în 1926, "Ciclurile majore în viaţa economică", Kondratiev a lansat ideea existenţei, la nivelul economiei capitaliste, a unei ciclicităţi repetabile la intervale de timp extinse, de aproximativ 60 de ani. Privind retrospectiv, pentru anii 1790-1920, o serie de indicatori precum profiturile companiilor, preţurile mărfurilor şi ale bunurilor de consum, nivelurile salariilor, ratele de dobândă sau cotaţiile din pieţele bursiere, Nikolai Kondratiev a izolat trei astfel de cicluri majore. Identificând anii 1920 drept ultima perioadă favorabilă a celui de-al treilea ciclu economic, economistul rus a prezis marea criză din 1929-1933, fapt care l-a adus în atenţia observatorilor pieţelor financiare în anii care au urmat. Potrivit teoriei lui Kondratiev, la baza unui astfel de ciclu stă descoperirea şi implementarea pe scară largă a unei noi tehnologii capabile să transforme întreaga societate şi să genereze, la rândul ei, o expansiune furibundă a unor ramuri conexe. Dincolo de schimbarea dramatică a întregii economii, un astfel de avantaj tehnologic cum au fost căile ferate, oţelul sau industria petrolieră, pot determina direcţionarea fluxurilor investiţionale într-un anumit sens, dar şi o modificare a comportamentului consumatorului. Mai mult decât atât, absorbind investiţiile şi creând servicii în industria pe orizontală, respectiva tehnologie poate contura un cu totul alt angrenaj economic. Kondratiev a subliniat existenţa, iniţial, a unui pionierat în respectivul domeniu, apoi o expansiune generală a acestuia, urmată de o etapă de saturaţie şi una de epuizare finală şi declin care cauzează o ieşire a societăţii din vechea paradigmă. Cele patru faze au fost numite sugestiv anotimpuri.
Primăvara lui Kondratiev reprezintă o ieşire din dezmorţire a economiei având ca punct de plecare tocmai randamentele importante aduse de implementarea noii tehnologii. Este un anotimp al exuberanţei, afacerile înmugurind peste tot şi generând prosperitate. Se constată o sporire a locurilor de muncă în paralel cu o majorare a veniturilor ce conturează o atmosferă generală de optimism care permite o schimbare radicală a cerinţelor sociale. Dobânzile mici şi predictibile, costurile scăzute ale mărfurilor, precum şi introducerea de inovaţii tehnologice oferă companiilor profituri substanţiale, cu efecte benefice pe pieţele bursiere. În acest mediu propice, dominat de o efuziune a iniţiativei private, economisirea se îmbunătăţeşte, la fel ca şi acumularea de noi produse.
Pe acest fond pozitiv, creşterea exponenţială îşi atinge limitele, iar economia se supraîncălzeşte. Prin urmare, economia se confruntă cu torida vară a lui Kondratiev. Asistăm la o uşoară recesiune, în contextul îngustării resurselor, al unor dobânzi ridicate şi volatile, apărând primele dezechilibre şi relevându-se o ineficienţă la nivelul întregului angrenaj economic. Aceasta se traduce prin profituri scăzute, şomaj, inflaţie, o sporire semnificativă a datoriilor. În această conjunctură nu se mai creează abundenţă şi apar primele alocări greşite ale resurselor, pieţele bursiere se află în declin şi, de cele mai multe ori, chiar se configurează tensiuni care dau naştere unor conflicte militare majore. Potrivit analiştilor, în actualul ciclu, această vară a fost traversată în anii '70 şi începutul anilor '80, odată cu criza petrolieră, şi a fost marcată de războiul din Vietnam.
Treptat, această etapă este traversată, iar societatea îşi revine, toamna aducând cu ea fructele dezvoltării din primăvară. Economia reintră pe o traiectorie ascendentă, lucrurile par să revină la normal, iar euforia îşi face loc încetul cu încetul. Prin orientarea către consum, uneori spre supraconsum, paradigma respectivului ciclu îşi atinge limitele. Este o perioadă de saturaţie în care se vede un declin al randamentului capitalului investit. Apariţia unor noi inovaţii tehnologice, costul scăzut la materiile prime şi menţinerea unor niveluri coborâte ale ratelor de dobândă permit companiilor să înregistreze profituri apreciabile. Cu toate acestea, în termeni reali, creşterea este una anemică, fapt care cauzează o tendinţă de suprainvestire, materializată printr-o supraproducţie rezultată dintr-un calcul nerealist al cererii viitoare. Acum, cea mai mare parte a companiilor, în loc să îşi diminueze gradual investiţiile, în anticiparea scăderii cererii, tind să aloce din ce în ce mai multe fonduri către promovarea unor metode agresive de marketing, pentru a forţa piaţa până la limitele sale de absorbţie. Este o soluţie paleativă, cu efect pe termen scurt, care însă creează iluzia unei dezvoltări sustenabile în viitor. Pe acest fond, asistăm la creşteri exuberante ale pieţelor bursiere, acţiunile societăţilor listate înglobând expectaţii din ce în ce mai fantasmagorice. La fel şi piaţa imobiliară, dacă în precedentele două anotimpuri cunoştea o tendinţă ascendentă moderată, în etapa despre care vorbim, aceasta capătă accente groteşti, cotaţiile din real estate urcând aberant, în condiţiile unei manii colective specifice psihologiei de bubble.
Către sfârşitul toamnei, randamentele investiţiilor în economia reală ajung într-atât de scăzute, încât aceasta devine tot mai neatractivă pentru investiţii. Capitalul migrează spre zonele speculative şi acum înfloresc activităţi care au la bază exclusiv politici monetare ce includ aşteptări hiperoptimiste asupra viitoarei dezvoltări. Extinderea generalizată a creditului produce un exces de lichiditate care este direcţionat spre aceste activităţi speculative. Pe acest fond, creşte obsesia individului pentru îmbogăţire rapidă, în paralel cu diminuarea interesului său pentru profesie şi muncă. Încrederea în randamentul viitor al investiţiilor este oarbă. Capitalul mare pierde, la rândul său, legătura cu economia reală, iar pieţele financiare capătă accente de joc piramidal, inflamând bule speculative nesustenabile cu sprijinul creditului iraţional. Odată cu spargerea lor, pieţele suportă şocuri dramatice, iar capitalul fictiv începe să se evapore. Urmărind evoluţiile din ultimii ani observăm indicii clare că toamna târzie a lui Kondratiev a fost dusă până la ultimele consecinţe. Nicicând datoriile nu au căpătat asemenea proporţii, nicicând frenezia investiţională nu a fost atât de mare şi în aşa disproporţie faţă de potenţialul efectiv al economiei reale, cu produse derivate, o industrie a hedge-fondurilor luxuriantă şi o propagandă diversificată a societăţilor cu profil financiar, în fine, nicicând nu am avut o aşa condensare a unei succesiuni de bule speculative începând cu Enron, cu cea tehnologică de pe NASDAQ şi încheind cu acest uriaş bubble imobiliar dezvoltat la nivel mondial. Prea multe dintre elementele definitorii ale economiei internaţionale a ultimilor ani se aseamănă cu toamna lui Kondratiev pentru a nu ne gândi cât se poate de serios că această criză cu care ne confruntăm este una care prefigurează o cumplită iarnă geroasă.
Se pare că zăpada ar fi venit mult mai repede peste noi dacă Rezerva Federală Americană nu ar fi preferat să inflameze balonul de săpun rezidenţial în ultimii ani şi să transfere datorii din ce în ce mai mari către consumatorul din SUA, adâncind astfel dezechilibrele macroeconomice. Ultimul anotimp al revoluţiei informaţionale pare a fi început foarte violent, asta dacă nu admitem teoriile potrivit cărora suntem într-o piaţă bear încă din 2000. Dar ce presupune iarna lui Kondratiev? Este, de fapt, perioada în care are loc distrugerea capitalului greşit alocat în etapa anterioară. Este vorba de un pârjol al excesului de lichiditate specific nebuniei din toamnă. Acum se asistă la un colaps al pieţei creditului, nu numai prin faptul că băncile refuză să îşi reia politica de împrumut, dar şi printr-o curăţire a datoriilor ce survine atât prin achitarea acestora, cât şi prin repudierea lor. Întreaga economie este bântuită de deflaţie, profiturile companiilor se diminuează drastic, iar multe dintre acestea sunt forţate să îşi închidă porţile. Şomajul creşte, economisirea şi refacerea capitalului devine greoaie, iar toate categoriile de active, cu excepţia aurului, se depreciază. Pe lângă căderea pieţelor bursiere, se înregistrează şi o depreciere accentuată a proprietăţilor imobiliare, cu impact direct asupra sistemului bancar. Acesta intră în criză odată cu implozia capitalului împrumutat, iar scandalurile legate de falimente şi prăbuşiri ale unor instituţii financiare ţin capul de afiş în tot acest interval în care tensiunile sociale ating cote nemaiîntâlnite. Practic, doar aurul şi cash-ul îşi păstrează valoarea, iarna unui ciclu economic fiind marcată de o distrugere accelerată a avuţiei false create în epoca freneziei speculative. De obicei, într-o astfel de perioadă apare un conflict armat major care ajută la grăbirea acestui proces de dezagregare. "Războaiele şi revoluţiile - afirmă Kondratiev - nu sunt picate din cer şi nici nu sunt cauzate de actele arbitrare ale unor persoane individuale. Acestea îşi au originea în viaţa reală, în special ca urmare a consecinţelor economice".
Privind retrospectiv ultimul an, vedem foarte multe fenomene care ne trimit cu gândul la faptul că, departe de a ne confrunta cu o simplă recesiune, avem în faţă o lungă iarnă de 15-20 de ani, la capătul căreia vechea paradigmă de dezvoltare va fi înlocuită. Panica investitorilor, prăbuşirea cotaţiilor bursiere, colapsul din real estate, falimentele în lanţ, griparea pieţelor financiare, neîncrederea în recuperarea datoriilor şi în sustenabilitatea sistemului bancar, evaporarea lichidităţilor, saturarea pieţelor de bunuri de folosinţă îndelungată, fabricarea "pericolului terorist" pentru justificarea unor noi războaie, precum şi apelul la stat în paralel cu o contracţie a sferei unde metodele şi schemele liberale rămân valabile sunt toate elemente care ne forţează să admitem că a venit iarna... lui Kondratiev.
Noteaza articolul.
Nota curentă: 4.8 din 76 voturi
Nota curentă: 4.8 din 76 voturi
Comentarii
Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.
- de fidelius:
"De obicei, într-o astfel de perioadă apare un conflict armat major care ajută la grăbirea acestui proces de dezagregare." Do mnule autor, interesanta teoria si apocaliptica predictia. Dar de unde acest "de obicei"? Cate cicluri de ~60 de ani a analizat Kondratiev pentru a trage aceasta concluzie? Care sunt acele cicluri? Putem induce, pe baza a doua-trei fenomene, concluzii cu grad mare de generalitate? In lipsa unei reactii a autorului, este binevenit oricine in masura sa arunce un plus de lumina asupra subiectului. Cu stima, un cititor fidel. - de costin: Stimate coleg, nu tine figura cu Kondratiev. Stii foarte bine ca lumea este totalmente schimbata fata de ceea ce traia si visa Kondratiev. Traim niste vremuri complicate care cer altfel de analize si solutii. In rest, toata consideratia .
- de Adrian: Este adevarat... Kondrat iev nu a identificat decat trei cicluri... Istoria capitalismului modern nu este mai veche... Potrivit unor economisti, dupa cel de-al doilea razboi mondial am inaugurat cel de-al patrulea "k-wave" care, privit retrospectiv, are aceeasi structura. Kondrati ev nu a vorbit despre necesitatea razboiului, dar a aratat ca in general perioadele de distrugere a capitalului (vara si iarna) sunt asociate cu astfel de conflicte majore. Acest "de obicei" inseamna de fapt "de fiecare data", doar ca nu se poate extrapola la nivelul intregii lume capitaliste. In verile lui Kondratiev am avut de fiecare data conflicte majore. In vara primului ciclu (1800-1812) au fost razboaiele napoleoniene, in cea al celui de-a doilea ciclu (1858-1864) au avut loc atat razboiul civil din SUA, cat si razboiul de unificare a Germaniei, iar in al treilea k-wave am avut primul razboi mondial... analistii identifica razboiul din Vietnam cu cel aferent verii celui de-al patrulea ciclu. Iernile au fost, de asemenea, asociate cu razboaie (1835-1844) SUA-Mexic si cel ruso-turc, (1875-1896) razboiul dintre SUA si Spania, iar in ultima iarna am avut cel de-al doilea razboi mondial. http://www .kwaves.com/kwave.pd f Parjolirea capitalului neperformant inclusiv prin razboaie ramane o observatie interesanta a lui Kondratiev, cu atat mai mult cu cat crizele capitalismului sunt, in primul rand, crize de supraproductie. In plus, psibilitatea de a inflama bula creditului prin comenzile de razboi poate ajuta la conservarea status-quo-ului pe termen scurt, fapt care poate face razboiul dezirabil pentru a amana un deznodamant neplacut. Acest lucru a fost valabil si in SUA unde multe dintre companiile de high-tech au beneficiat de un ragaz suplimentar prin comenzile de razboi ale Guvernului Federal. SUA au preferat sa amane recesiunea prin umflarea bulei imobiliare si sustinerea a doua conflicte majore ce au permis mentinerea pe trend crescator a spiralei creditului. Lumea este, intr-adevar, complicata, dar reperul teoriei lui Kondratiev trebuie avut in vedere. Si oricat de schimbata ar fi societatea, problemele sistemice ale capitalismului care creeaza periodic importante crize de supraproductie raman o constanta care in niciun caz nu face din teoria lui Kondratiev una desueta.
- de BlacKat: Principala problema a capitalismului este ca in acest moment razboiul nu mai poate functiona ca o baterie menita sa restarteze o economie care stagneaza sau se deterioreaza. Cele doua razboaie purtate de SUA sunt, conform unor specialisti, motivele principale care au dus al actuala criza. Intr-o lume in care finantele au devenit atit de complicate incit doar un numar redus de finantisti mai inteleg cu adevarat produsele foarte sofisticate pe care le exploateaza, singurul lucru pe care il putem afirma cu adevarat este ca, din pacate, nici una dintre vechiile teorii economice nu mai poate prevedea nimic.
- de serban buscu: Nici mama lui Kondratiev nu putea anticipa atunci ca o casa ar putea fi pusa gaj de sase ori sau ca cineva va putea face comert cu datoriile altcuiva. asta doar asa cu titlu de exemplu ca tot se spune ca de la subprime a pornit criza. In plus, daca vrem neaparat gasim multe similitudini si cu previziunile din " Der Kapital". cred ca era si un tiltu prin washington post: " The Sunrise of Kapitalism" sau ceva de genul. Eu cred ca nu trebuie sa ne disperam chiar asa.
- de nostradamus: observatia e pertinenta chiar de nu sunt multe observatii in istorie. mai important e intelegerea mechanismului decit numarul de exemple precedente. este clara tendinta de deflatie, cauzata de supraproductie si lipsa puterii de cumparare, si destul de evident , interventia Bancilor Nationale nu o sa grabeasca corectia ci o sa amine concluzia
- de serban buscu: da vorba aia: sexul si anticipatiile economice negative(preferabil fataliste) vand bine. sa nu fiu inteles gresit nu am nici un repros de facut autorului, dimpotriva apreciez faptul ca stie sa foloseasca sentimentele prezente ale cititorilor ceea ce denota inteligenta.
- de serban buscu: Iar incepem? de ce dracu nu o lasi balta p-aia cu manipulatorul nu inteleg. cu zilisteanu nu am nici o treaba, cred ca nu am scris nici un material in care sa il citez. in plus nu presa a fost cea care a produs explozia pe piata imobiliara(ca vad ca asta te preocupa cel mai mult) si in nici un caz nu a fost cea care a dus la scaderi. asta au facut-o speculatorii aia care luau scara astazi cu un milion de euro si o vindeau dupa 6 luni cu 2 milioane de euro. si nici macar nu aveau banii ca ii luau de la banci. nu mai dau bancile nu mai cumpara nici ordinarii aia. noi la Cotidianul chiar am fost mai mult decat realisti in aceasta privinta si chiar am anticipat destule miscari in acest sens, reintroducerea avansului,refuzul de mai primi drept garantie casele si terenurile de la tara sau scaderea gradului de indatorare. despre toate astea si despre multe altele cum ar mai fi si renuntarea la creditele in franci noi am scris primii. nu stiu de ce crezi in continuare ca fac jocurile cuiva sau ca manipulez pe cineva doar pentru faptul ca nu cred ca anul 2009 va aduce sfarsitul lumii sau macar al Romaniei. Ce dracu asa e la moda acu? Sa faci pe Proorocul Ilie al economiei romanesti?
- de AristotelCostel: Asa e dupa ce depasim momentul violului. Victima nu s-a opus...au fost si tandreturi...etc. N-a trecut nici doua luni de cand ati prezentat un studiu amplu cu privire la ieftineala creditelor in franci elvetieni. In ianuarie 2008, i-am transmis lui Razvanel de la Capital ca piata se va prabusi...el ca nu...iar acum imi scoate de la naftalina cate un paragraf de 3 randuri unde vorbea despre diminuarea ...yieldurilor. 200 9 va aduce sfarsitul imbecilitatii imobiliare. La sfarsitul anului trecut au aparut si materiale informative pe partea imobiliara ceea ce v-a umplut usor de comenzi manipulatoare. Desc rierea crizei nu e la fel de banoasa...dar domnul Panaite profita de sentimentele cititorilor...descri ind realitati pe care niciun jurnalist din Romania n-a avut curajul sa le aduca in discutie. Domnule Buscu, cu ce va afecteaza daca la anul scade PIB-ul? Va doare la basca, nu-i asa? Ce importanta are daca romanii afla din presa ca vin vremuri grele...inainte si nu ...cand au venit? Puteti sa le raspundeti la intrebarea asta celor care s-au creditat in ultimii 2 ani pentru zeci de ani? La moda...acum ...sunt manelele si va recomand sa tineti ritmul... pe alte subiecte.
- de serban buscu: DE LA MANIPULATORUL MANELIST CATRE ANONIMUL DOMN EMO ALIAS ARISTOTEL COSTEL: Nu cred ca este cazul sa il implicati pe Adrian Panaite in acesta discutie. am spus din start ca apreciez sincer ceea ce face. in alta ordine de idei credeti ca cei care s-au imprumutat in ultimii doi ani pe zece ani au facut-o datorita/din cauza materialelor aparute in presa? eu nu cred. In al doilea rand sunt oameni care vorbesc despre aceasta criza inca din anii 90' deci nu este cazul sa va asumati vreun act de pionierat. In al treilea rand eu unul am credinta sincera ca economia SUA are o putere de inovatie fara limite ceea ce o va salva si de aceasta data si va salva si economia mondiala in general. In al patrulea rand CRED IN CONTINUARE CA IMPRUMUTURILE IN FRANCI ELVETIENI AU FOST CEA MAI BUNA OPTIUNE PENTRU CREDIT PE TERMEN SCURT( oa arata calculele). Niciodata nu am spus ca un credit pe mai mult de trei ani in franci elvetieni este o varianta de luat in seama. Nu in ultimul rand NU IMI PLAC MANELELE DAR URASC SINCER STILUL EMO
- de AristotelCostel: Da, daca va limitati la puterea de inovatie a americanilor, nu-mi ramane decat sa sper ca rusii vor pune capat...crizei...oda ta pentru totdeauna! Pionerat? Ati publicat in Cotidianul vreun articol privind incoerenta, lipsa de caracter si carentele "specialistilor" imobiliar si financiar-bancari? Ce ne aratati prin documentul dumneavoastra? "Zilisteanu a spus ca scad preturile cu 5%, dar piata isi revine din 13 Martie 2009! Preturile cloacelor au scazut cu 3,5% pentru ca Ghetea nu venise luni la servici sa aduca o valiza cu bani! Cloacele verzi sunt iarasi la moda! Cloacele noi din Bucale se inchiriaza pe sume modice incepand de la 700 Euro! Utilitatile nu sunt incluse! Imobiliarii au gasit solutia ieftinerii apartamentelor prin instalarea de toalete comune la fiecare etaj! Totusi aceste apartamente inca nu sunt accesibile clasei mediu plus!" Despre ce manipulare vorbesc?
- de serban buscu: va mai trimit doar cateva linkuri. am impresia ca am intrecut deja masura(ma refer doar la mine). Sper sa nu se supere Fane, George sau altcineva de la Curierul pentru ca nu vreau sa imi fac reclama Intentia mea este alta. http://www. cotidianul.ro/macroa utism_economic-28179 .html(asta este un comentariu scris in iunie 2007) mai jos va trimit materiale informative si analize relativ la banci(pentru ca de domeniul asta ma ocup) din cauza carora am avut ceva probleme. Le pun doar pe cele din 2007 ca dupa aia ziceti ca m-am luat dupa dumneavostra daca le-am scris in 2008. Lista poate continua. Nu cred ca este multa lume care sa se fi luat de banci in acest fel. Editoriale nu mai pun ca dupa parerea mea alea nu inseamna chiar jurnalism. o sa va mai trimit si cu alte ocazii http://www .cotidianul.ro/banci le_romanesti_recordm ane_europene_la_doba nda_variabila-43929. html http://www.c otidianul.ro/creditu l_de_nevoi_personale _cum_e_la_altii_cum_ ar_trebui_sa_fie_la_ noi-53167.html ht tp://www.cotidianul. ro/comisioanele_la_c redite_cel_putin_jum atate_din_dobinda-29 069.html
- de AristotelCostel: Da, cariera dumneavoastra a culminat, din cate imi amintesc, cu ...contractarea unui credit pentru a fi "investit" in depozite bancare. Ideea e strasnica...acum cand avem 11% dobanzi la depozite si 30%...la credite. Keep up the good work! Revenind la creditaci, e si meritul dumneavoastra in uniformitatea informatiilor din presa romaneasca. Nici n-au banuit romanii...in ce hal vor ajunge...insa criza a fost prevazuta in 1990. Noi ...astia emo...suntem criticati de fel si fel de fazani. Ionut Popescu si-a asumat discursul la doar 2 saptamani dupa ce ne-a infierat. Ati prins ideea de baza a lui Popescu...antiemo, dar va scapa convingerile lui ...actuale!
- de serban buscu: Cariera mea este departe de a fi ajuns la punctul culminant. Acela a fost doar un joc. daca vreti a fost o greseala. poate una mare. dar apropo de 11% si 30% va amintesc faptul ca recent cineva dadea un titlu de genul " Nesatuii sistemului bancar dupa descrierea BNR" in care identifica cu nume si prenume bancile hamesite. si tot acel cineva semnala inca de la inceputurile crizei cretserile aberante de dobanzi.
- de ionescu: Anuntati la tehnic, lightbox-ul care ar trebui sa arate poza marita nu prea merge :)
- de BlacKat: Sincer, domnule Buscu, ar trebui sa va bucurati ca nu s-au descoperit inca modalitatile de a "pune botnita" internetului (solutia chineza fiind, bineinteles, exclusa). Nu de alta, dar asa mai reusim si noi, oamenii simplii si nu prea educati economic, cum stau lucrurile si mai reusim sa aflam si alte pareri decit acelea exprimate de jurnalisti "naimiti" prin redactii prin care bate vantu'. Personal, dau slava lui Dumnezeu ca mai exista oameni ca Manole de pe balonul-imobiliar si ca Aristotel Costel. Nu de alta, dar e teribil de reconfortant sa mai citesti si niste pareri care ies din rindul celor scrise de hoardele (ca sa nu spun turmele) de jurnalisti. Iar faptul ca dl Panaite a reusit sa publice articole in care si-a permis sa spuna lucrurilor pe nume imi da sperante. Ca se mai poate face jurnalism in Romanik.
- de Aristotel GIGEL: @ Buscu Domnule Buscu, nu va enervati pe Costel si iata de ce: e un profesoras-cercetato r, adica soarece de birou cu capul mare si buzunarele goale. Singurele studii in domeniile imobiliare le-a facut la rubrica de mica publicitate in ziar si uramrind seria ZeitGeist. Este din Iasi, sta cu chirie ca este atat de sarac ca nici la banca nu poate face credit (sau probleme cu CRB?) Este doctorand in protectia mediului si in pesti, deci nici o treaba cu subiectul de aici. Hobby: marirea CV.ului de la 5 pagini la 7 pagini si latratul dupa paravanul care-l ofera internetul. Daca dati o cautare pe Google nu gasiti date despre el, doar comentarii malitioase. Este un fel de Marius Marinescu - Bideu al internetului pentru ca a pierdut banii la Caritas si FNI (adica IQ financiar 0) si, deoarece scrie cu ... gandeste secvential, nu fluent si asta este semn de schizofrenie.
- de AristotelCostel: Aristotel Gigel e Andrei Vacaru, agent imobiliar de 7 luni. A fost dat afara din MApN cu ordonanta si da sfaturi imobiliare din vasta sa experienta. N-am facut decat sa ii atraf atentia in privinta minciunilor sau rationamentelor ridicole pe care le disemineaza in Daily Business, insa m-a cenzurat total. Eu vorbesc despre datele personale pe care Vacaru a ales sa le faca publice, in timp ce el vorbeste din... imaginatie.
- de Relu: Domnule autor Adrian Panaite, Perspectiv ele sunt ingrozitoare. Nu ne ramane decat sa ne spanzuram. Din politete ,intai Dumneavoastra.
Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.
© 2007 Curierul National. Toate drepturile rezervate. Textele şi fotografiile sunt proprietatea titularilor de copyright
şi nu pot fi reproduse fără acordul scris al acestora. Design: Dinamic Soft. Valid XHTML 1.0.
