Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

"Este evident că avem în faţă cea mai gravă criză financiară cu care SUA, ţările dezvoltate şi, probabil, în curând şi pieţele emergente s-au confruntat în ultimele zeci de ani, în orice caz, de la marea criză din 1929-1933 încoace", a declarat la finele lunii trecute Nouriel Roubini, profesor de economie la Stern School of Business al Universităţii din New York. Fost preşedinte al Comisiei consilierilor economici ai Casei Albe în timpul Administraţiei Clinton şi deţinător în perioada 1999-2000 al funcţiei de director al Biroului de Politici de Dezvoltare al Trezoreriei SUA, Roubini a fost unul dintre analiştii care au anticipat criza financiară actuală, subliniind impactul pe care îl vor avea creditele ipotecare neperformante asupra sistemului bancar american. Dacă în urmă cu jumătate de an, spunea că recesiunea va dura circa 6 luni, acum acesta a devenit mult mai pesimist: "Vom avea parte de o recesiune dureroasă şi prelungită. 18 luni este un termen optimist. Mă gândesc mai degrabă la 24", a spus Nouriel Roubini, întărind că nu se mai pune problema dacă vom avea o aterizare lină sau o aterizare dură, ci cât de dură va fi aterizarea.
"Riscul unui colaps sistemic al complexului financiar global nu a fost încă evitat şi mă tem că ce era mai rău nu a trecut, ci abia se află în faţa noastră", a afirmat profesorul de la New York University. În opinia sa, ideea unei recesiuni în formă de "V", cu o revenire rapidă ulterioară, trebuie abandonată. Am putea avea o revenire în formă de "U", mai greoaie, însă scenariul unui "L", cu un picaj după care să nu mai revenim la situaţia anterioară crizei, devine pe zi ce trece tot mai probabil.

Criza financiară americană va afecta economia globală

La întrebarea dacă această criză de pe Wall Street se va propaga la nivel mondial Nouriel Roubini răspunde cât se poate de tranşant: "Nu am crezut niciodată în teza decuplării. Aceasta nu are susţinere pentru că legăturile din lumea financiară sunt mult prea importante. Se spune că atunci când economia SUA strănută, restul lumii răceşte, dar acum în America nu mai avem un simplu strănut, ci o pneumonie cronică". Datele care au venit în lunile septembrie şi octombrie indică o contracţie economică a zonei euro, dar şi în alte state dezvoltate: Marea Britanie, Japonia, Noua Zeelandă, Australia, Canada. "Aproape două treimi din PIB-ul mondial se află în recesiune încă din al doilea trimestru, iar impactul deficitului de lichiditate din primele luni de toamnă urmează să se resimtă violent în perioada care urmează", a mai estimat Roubini.

Pieţele emergente vor fi lovite năprasnic în viitorul apropiat

O încetinire a creşterii economice este deja sesizabilă şi în ţările în curs de dezvoltare, dar lucrurile se vor resimţi în curând mult mai violent şi pe aceste pieţe deoarece există o multitudine de legături comerciale, de credit, financiare, valutare şi de încredere cu statele deja aflate în criză, a mai comentat Roubini, enumerând Brazilia, Rusia, India, China, Asia, America Latină, Africa şi Europa Centrală şi de Est. "Se întrezăresc deja probleme importante în ţările Baltice, Ungaria, România, Bulgaria, Turcia, Argentina, Ecuador, Venezuela, Pakistan, Coreea, Indonezia, Ucraina şi Belarus. Totul devine un dezastru în toate ţările în curs de dezvoltare. Nu va fi doar o recesiune a statelor avansate, ci una globală, pentru că aterizarea dură a economiei americane urmează să afecteze mai întâi statele cu vulnerabilităţi, pentru ca apoi să se extindă şi în cele care au structuri de producţie puternice precum China sau Brazilia care deja se află sub o foarte mare presiune", a preconizat profesorul de la New York University. "Sunt o duzină, dacă nu chiar 20 de ţări emergente care au probleme serioase. Numai Pakistan are o datorie externă de 50 miliarde USD, or, capacitatea totală a FMI de a acorda credite se ridică la 100 miliarde USD. Turcia are nevoie de tone de bani, Ungaria are nevoie de tone de bani şi mai sunt multe alte ţări. De unde vor veni aceşti bani dacă în statele dezvoltate băncile nu se mai împrumută între ele? Cum putem crede în aceste condiţii că îşi vor direcţiona lichidităţile spre emergente când ne confruntăm cu o recesiune globală?", s-a mai întrebat retoric fostul oficial american.

Începând de astăzi şi până vineri inclusiv, veţi găsi în această pagină tabloul sumbru pe care profesorul de economie Nouriel Roubini l-a zugrăvit analizând situaţia financiară actuală şi perspectivele economiei mondiale pentru următorii doi ani.

• Currently 4.66/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5