Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Opinii

Luna lui Cuptor

Opinii - Radu Soviani
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2008-04-14

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Care este cea mai călduroasă lună a anului? Oriunde aţi adresa întrebarea asta, vi se va răspunde: luna iulie. Ea este "Luna lui Cuptor".
În economie nu e însă chiar aşa. Economia poate îngheţa sau se poate aprinde brusc. După cum simt investitorii: să vină sau să plece. Şi dacă cea mai friguroasă lună a anului trecut, din punct de vedere economic, a fost luna noiembrie, când preţul euro a sărit de la 3,31 lei în 1 noiembrie, peste 3,6 lei în 23 noiembrie, cea mai călduroasă lună a acestui an ar putea fi luna aprilie.
I-a trebuit o singură săptămână leului să se întărească semnificativ faţă de euro. Preţul euro a scăzut de la 3,71 lei în 4 aprilie, până la 3,61 lei în 11 aprilie. De ce? De ce leul, care s-a dovedit aproape nesimţitor la majorările de dobândă ale BNR, care a urcat dobânda de la 7% la 9,5% în 4 şedinţe consecutive, s-a apucat să se întărească?
Există cel puţin o explicaţie. Care se traduce simplu: foamea de lei. Foamea de lei a agenţilor economici în primul rând, care îşi plătesc în aprilie dările aferente primului trimestru. Foamea de lei a băncilor, care - recunosc sau nu - au o problemă suplimentară în a atrage lei în condiţiile în care foamea de credite nu s-a astâmpărat. Foamea de bani a investitorilor, care, după un balans atât de puternic al leului, în defavoarea lui (rămânând înţepenit peste 3,6), pot spune: este suficient. Suficient ar putea reprezenta semnalul pentru reintrarea în economia românească. Mecanismul este simplu: vinzi euro, cumperi lei, îi plasezi în depozite cu dobânzi de peste 9%, întăreşti leul, iar când vrei să pleci, îţi răscumperi moneda europeană (mai ieftin) şi pleci cu tot cu dobândă.
Foamea de lei a fost anticipată încă din debutul săptămânii trecute de oficialii BNR. Care şi-au exprimat "previziunea" că, foarte curând, băncile comerciale ar putea să se împrumute la Banca Naţională, în cazul unei temporare lipse de lichiditate. Iar BNR ar putea deveni din împrumutat, împrumutator, din plătitor de dobânzi de 9,5% pe an, încasator de dobânzi de 12% pe an. E interesant şi îndemnul BNR, adresat printr-o întrebare: cu ce garantaţi imprumuturile? Cu titluri de stat. Cine le emite? Ministerul de Finanţe. Un îndemn dublu : către ministerul de Finanţe să îşi finanţeze deficitul (datoria) emiţând titluri de stat, şi către bănci, pe de altă parte, al căror surplus temporar de lichiditate ar fi sterilizat nu numai de către banca centrală, ci şi de către Finanţe. Avantajul? Când 2 actori importanţi sterilizează, costurile sunt mai reduse. În termeni simpli, asta înseamnă că este un impuls pentru inhibarea ritmului de creştere a consumului - cu efect de ultimă instanţă - inflaţie.
Eficient şi mai puţin costisitor.
Ce faci când nu ai lei? Schimbi 100 de dolari. Aşa suna un banc mai vechi. Ei bine, asta fac şi băncile când au nevoie de lei. Schimbă valută. Doar că, în cazul în care schimbă tot mai mulţi şi tot mai multă valută, induc un efect care nu le convine: întărirea leului. Adică încasează tot mai puţini lei pe măsură ce vând tot mai multă valută. Ceea ce nu le convine. Şi atunci, când nu vrei să schimbi valută? Te împrumuţi, în lei. Dar dacă toată lumea se împrumută, atunci leii devin mai rari şi, prin urmare, mai scumpi (cresc dobânzile pe piaţa interbancară). Aşa s-a întâmplat şi anul trecut, când dobânzile ajunseseră pe piaţă la mai mult de 20%, pe termen scurt. Aici vrea BNR să intervină. Nu aveţi lei? Vă împrumutăm noi. De ce? Pentru că nici întărirea excesivă a leului nu convine foarte mult. BNR a învăţat anul trecut lecţia asta, la fel ca fiecare dintre noi. O întărire absurdă atrage o corecţie dureroasă. Or, guvernatorul a avertizat la începutul acestui an că nu mai vrea să repete istoria de anul trecut. Nu vrea o reducere a ratei inflaţiei doar prin întărirea absurdă a leului.
Cât va dura? Probabil până în ultima săptămână a lunii aprilie. Iar de acolo? De acolo, lumea se va uita din nou la economie: la rata inflaţiei, la deficitul comercial, la cheltuielile guvernamentale. Şi la deciziile BNR. O majorare din nou a ratei de dobândă, în luna mai, pentru a cincea oară consecutiv, ar putea plasa leul pe panta pe care BNR nu şi-o doreşte. O stagnare a ratei de dobândă (motivată de o reducere a inflaţiei anualizate de până în aprilie) ar putea readuce leul puţin peste nivelul actual. Care să nici nu reducă inflaţia temporar (prin ieftinirea importurilor), dar nici să contribuie la ea prin depreciere de curs.

 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 24 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    In cel mai rau caz lui Dragnea i se pregateste ret ...
    Liviu Dragnea, condamnat cu executare!

    bey 1, dar de sobolanii lui soros,care a venit pri ...
    “Ai lăsat lumina aprinsă!” – Cel mai des întâlnit reproş în locuinţele românilor

    Si cata inconstienta la cei care conduc tara de 28 ...
    “Ai lăsat lumina aprinsă!” – Cel mai des întâlnit reproş în locuinţele românilor

    BORFASII FAC LEGILE IN Ro ! ...
    UE, îngrijorată de modificările la Codul Penal

    PASTELE SI RUSALIILE CAD MEREU DUMINICA, DECI SCAD ...
    Noutăți legislative pentru angajați și angajatori

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: