Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (7) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Opinii

Reacţia în lanţ

Opinii - Paul Angelescu
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2008-04-11

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Am mai scris de câteva ori, în editorialele din Curierul Naţional, că regulile jocului în piaţa financiar bancară din România s-au schimbat. Să recapitulăm principalele motive: la nivel internaţional, lichiditatea este puţină şi scumpă. Băncile româneşti se bazau până acum pe băncile-mamă din străinătate sau pe accesul la finanţări ieftine de pe pieţele externe. Însă, după criza subprime, lichiditatea s-a rarefiat pe pieţele din străinătate, ca urmare a acestei crize. Aceasta s-a scumpit, iar băncile care vor să o acceseze plătesc o primă de lichiditate. În plus, marile bănci internaţionale care deţin sucursale în România nu se mai îngrămădesc să pompeze bani pentru a-şi majora cota de piaţă de aici. Fapt confirmat şi de Banca Naţională. "Nu mai există acea generozitate, uneori agresivă, de a plasa lichidităţi în România", afirmă guvernatorul BNR , Mugur Isărescu.
Efectele crizei de lichiditate ni le prezintă tot guvernatorul: "Băncile şi-au schimbat comportamentul. Anul trecut, dacă BNR majora dobânda, băncile cu greu făceau modificări ale dobânzilor la depozite şi se duceau mai repede pe creşteri la credite. Acum au modificat mult mai repede dobânzile la depozite şi mult mai puţin la credite". BCR, BRD, Bancpost, ING, Piraeus şi mulţi alţii au reacţionat la unison în ultimele două săptămâni şi au dus dobânzile la depozite în jurul a 10%.
Însă românii nu se vor grăbi să-şi pună banii-n bancă. În primul rând, pentru că suntem o naţie de consumatori. Am intrat în Uniunea Europeană şi vrem să mâncăm, să ne îmbrăcăm şi să călătorim în aceleaşi condiţii ca şi francezii sau nemţii. De aceea, ne împrumutăm. O vizită la Ikea, Carrefour sau Metro este edificatoare în acest sens. În plus, nu ştiu câţi dintre cei aproape 22 de milioane de români mai rămân cu rest  după ce îşi achită facturile, întreţinerea, cumpără mâncare şi plătesc rata la creditul în euro, luat vara trecută, când moneda europeană valora 3,1 lei.

Deci băncile vor căuta o sursă suplimentară de lichiditate. Şi unde o vor găsi? Tot la Banca Naţională. Potrivit guvernatorului,  în numai câteva săptămâni BNR va trece de la poziţia de debitor la cea de creditor net al sistemului. Veste bună pentru Ministerul de Finanţe, deoarece băncile vor fi nevoite să cumpere titluri de stat înainte de a apela la facilitatea de creditare a BNR.
Şocurile externe şi restrictivitatea politicii monetare impusă de BNR par să fi oprit lupta pentru cota de piaţă dintre jucătorii din sistem. Băncile par să se îndrepte dinspre creşterea cotei de piaţă spre creşterea prudenţialităţii, declară guvernatorul. Însă, competiţia între bănci va continua. Doar că se va schimba uşor câmpul de luptă. Dinspre persoane fizice spre finanţări pentru producţie şi agricultură.
La prima vedere, toate acestea par să ducă spre o diminuare a profiturilor băncilor. Însă, nu este chiar aşa. Mai mult ca niciodată, instituţiile financiare îşi permit să crească preţurile la împrumuturile corporatiste, fără ca cererea să scadă. Un bancher îmi povestea, în urmă cu câteva săptămâni, că există companii în România în căutare de credite de peste 1 miliard de euro! Însă o astfel de sumă este greu de găsit pe piaţa locală. Şi, cel mai probabil, companiile respective va trebui să apeleze la mai multe bănci. Iar fiecare dintre aceste bănci vor cere dobânzi foarte ridicate, motivând că nu există lichiditate şi că riscul împrumuturilor s-a majorat.
Astfel, dorinţa Băncii Centrale este pe cale de a fi împlinită. Se va tempera rata de creştere a creditelor pentru populaţie, ceea ce va reduce consumul şi va ajuta la reducerea  inflaţiei. În schimb, creditele către corporaţii vor continua, cea ce înseamnă investiţii şi, implicit, creştere economică. Şi, astfel, inflaţia va scădea, făra a periclita dezvoltarea economiei. Cu alte cuvinte: o aterizare lină.

 
  • Currently 4.56/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.6 din 9 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    LEGEA ANTIdracNEA A FOST APROBATA DE UE ! ...
    Eurodeputaţii aprobă recomandările detaliate ale comisiei speciale privind infracţiunile fiscale

    ALTA TAXA pesede LA BUGET CA ORICUM NU VA DA NICIO ...
    Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să îşi asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă

    Trebuie comunicat Realitatii TV ca acum in emisiun ...
    Ultimul drum al Regelui Mihai I

    mi-am luat popcorn, sa urmaresc prabuselnitza in d ...
    Sperietoarea Split TVA

    de ce sunt permisi fosfatii, nitratii, nitritii, a ...
    Aditivii de fosfat în carnea de kebab: propunerea Comisiei merge mai departe

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: