Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Pentru italieni, românii au ajuns persona non grata. Pe de o parte au dreptate. Presiunea publicului asupra autorităţilor italiene a fost atât de mare, încât preşedintele Giorgio Napolitano nu avea o altă soluţie. A semnat decretul de lege, deşi unele voci (printre care chiar şi cea a comisarului Franco Frattini) au arătat că modificarea nu este tocmai conformă cu legislaţia europeană.
Chiar dacă în decret nu se specifică acest lucru, este mai mult decât evident că legea are ca ţintă infractorii care în cele mai multe cazuri sunt rromi. Bineînţeles că vor fi şi pagube colaterale. Şi poliţiştii italieni sunt oameni şi mai pot greşi, dar vizaţi vor fi în special rromii.
Lucru oarecum ciudat dacă ne amintim că în luna februarie a anului trecut Consiliul Europei ne acuza într-un raport de discriminare a rromilor. Atenţie! În document se arăta că "rromii din România sunt în continuare discriminaţi în toate domeniile şi, mai ales, înca sunt victime ale violenţelor poliţiei".
Documentul se baza pe informaţiile obţinute în timpul vizitei Comisiei Împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) şi prezenta eforturile depuse de autorităţile de la Bucureşti pentru a combate acest fenomen, însă strategia decisă în urmă cu patru ani pentru ameliorarea condiţiei rromilor este departe de a-şi fi atins obiectivele. În raport se sublinia faptul că autorităţile au adoptat o lege, care însă aproape că nu a fost aplicată, şi că oficialii români au creat un Consiliu naţional de luptă împotriva discriminării prea puţin cunoscut funcţionarilor şi opiniei publice.
ECRI a făcut referire şi la presa locală: în comparaţie cu 2003, s-a înregistrat o scădere a numărului articolelor de presă peiorative la adresa rromilor, dar numeroase materiale sunt în continuare publicate într-un climat de impunitate în presa locală.
Un alt aspect pe care ECRI l-a constatat a fost că în Capitală trăiesc 20.000 de rromi fără acte de identitate, iar Guvernul nu a făcut nimic pentru a schimba această situaţie. Europenii vin şi cu o soluţie, şi anume recomandă recrutarea de rromi în poliţie.
Ce au făcut autorităţile române? Au luat măsuri. Uneori unele cel puţin ciudate. Adică s-au scos posturi speciale în poliţie pentru a fi ocupate de cei de etnie rromă. La fel, în licee şi în facultăţi. În fiecare unitate de învăţământ romii au "rezervate" între două şi cinci locuri.
Cu alte cuvinte, Consiliul Europei ne-a învăţat din punct de vedere teoretic cum pot fi discriminaţi pozitiv cetăţenii de etnie rromă.
Pe 1 ianuarie 2007, România a intrat în UE. Din acel moment, având în vedere libera circulaţie a persoanelor, europenii au avut ocazia să ne arate şi practic cum trebuie să ne purtăm cu cei de etnie rromă. După ce au văzut pe pielea lor care este situaţia, italienilor le-a trecut repede. În cinci paşi. Aprilie: Vanessa Russo, o asistentă medicală în vârstă de 23 de ani, a fost ucisă de o prostituată româncă, într-o staţie de metrou din Roma. Ucigaşa i-a infipt tinerei italience umbrela în ochi. Mai: un alt român, Giani Bedreagă, a fost arestat de poliţişti, după ce a ciopârţit cu toporul un cuplu de bătrâni în casa acestora din Cosenza. Septembrie: un român a fost arestat în Italia, după ce împreună cu doi albanezi, a torturat şi a ucis cu bestialitate un cuplu de vârstnici, într-o casă din Treviso. Septembrie: trei români de etnie rromă, care locuiau într-o tabără amenajată în sudul capitalei italiene, au fost arestaţi după ce au atacat mai multe cupluri de tineri, în apropierea Universităţii Tor Vergata. Octombrie: Romulus Mailat o violează şi o torturează pe soţia amiralului Giovanni Giumero. A fost punctul culminant care i-a provocat pe italieni să uite chestiunea cu discriminarea pozitivă.
Astfel, autorităţile italiene pregătesc primele expulzări, în aşteptarea publicării, în Gazeta Oficială, a decretului-lege adoptat de Consiliul de Miniştri în reuniunea de urgenţă de miercuri seară, promulgat la o zi după aceea de preşedintele Giorgio Napolitano. Primii vizaţi sunt sute de subiecţi consideraţi periculoşi de forţele de poliţie, iar ordinele de expulzare semnate de prefecţi nu vor putea fi atacate în recurs. Din păcate, a fost necesară producerea acestor orori pentru ca autorităţile italiene să realizeze că în chestiunea rromilor drumul de la teorie la practică este lung şi că discriminarea pozitivă nu este neapărat soluţia câştigătoare...

• Currently 5.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5