Sondaj:

Credeți că ar fi normal ca Occidentul să impună mai multe sancțiuni Rusiei?

DA
NU
NU ȘTIU/ NU RĂSPUND

Comentarii (0) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.599.55.00
021.312.13.00
E-mail:
office@curierul national.ro


Anunturi Publicitare Online


5 secunde - stiri instant


Jucarii si Accesorii Bebelusi
BestKids.ro

Jocuri si jucarii pentru copii - SaculCuJucarii.ro


« Alte articole din categoria Opinii

Cultura cotidiana

Opinii - DAN GRIGORESCU
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Nu demult, o anume curiozitate privind felul in care intelectualii romani din trecut au inteles si au comentat fenomenele culturale, mai vechi si mai noi pentru ei, ale lumii, m-a condus intr-o calatorie de cateva saptamani prin colectiile de presa pastrate in cateva biblioteci bucurestene. Hartia ingalbenita raspandeste un miros care mi s-a parut intotdeauna ca seamana cu acela al frunzelor din livezile toamnei tarzii. L-am descoperit de prin cei dintai ani ai facultatii si cred ca ii prinde bine sa-l respire, din cand in cand, oricui vrea sa-si formeze si sa transmita si altora o parere privind, de pilda, europenismul culturii romanesti. Ajuta unei respiratii mai largi...
Impresia cu care iti inchei o asemenea calatorie, chiar daca nu e atat de lunga pe cat ti-ai dori-o, e ca ziarele romanesti au fost multa vreme participante nemijlocite la complicatul proces de cunoastere si de raspandire a valorilor intelectuale nationale si universale. Te simti, nu o data, coplesit de numele celor care isi incredintau gandurile paginii de ziar, cu existenta prin definitie efemera; dar acesti oameni de seama nu pregetau sa scrie pentru publicatii care, prin firea normala a lucrurilor, sunt destinate, in primul rand, comentariului social, politic, economic al vietii contemporane. Ei credeau, cu toata convingerea, ca si cultura e un capitol important al vietii unei societati. O spunea foarte limpede H. Sanielevici intr-un articol, Literati si critici, publicat in nr. 2458/1896 al ziarului Adevarul. O dovedea foarte tanarul Nicolae Iorga - avea pe atunci 19 ani - care, intr-un alt ziar, Lupta (nr. 1111/1890), isi punea o intrebare esentiala pe atunci: Este posibil realismul? O dovedesc si nenumaratele cronici literare, dramatice, plastice, muzicale, aparute in paginile cotidianelor de acum multi ani.
Unul dintre marile ziare ale lumii moderne, The New York Times, isi inscrie, de mai bine de un secol, in frontispiciu, un principiu de la care nu stiu sa se fi abatut vreodata: “Publica toate stirile care merita sa fie publicate”. Si, in fiecare zi, cei peste un milion de cititori ai lui, stiu ca vor gasi aici cel putin o informatie din domeniul care ii intereseaza cu precadere. Cronicile dramatice ale lui Clive Barnes, cele de arta plastica ale lui Milton Rugoff, comentariile lui T.S. Harold privind concertele orchestrelor din marele orase sunt, pentru multa lume, repere sigure ale valorii artistice a unor evenimente din salile de spectacol sau de concert, din galeriile de arta ale New York-ului. La fel de importante, de exemplu, cum erau candva analizeze politice ale lui Walter Cronkite, la unul dintre posturile nationale de televiziune. Oricine a vazut un film a carui actiune se desfasoara in mediile artistice americane a bagat de seama cu cata infrigurare, in dimineata de dupa premiera unei piese, dupa vernisajul unei expozitii, dupa un concert, protagonistii - regizorul sau dirijorul, actorii, solistul concertului sau artistul expozant - parcurg paginile piesei pentru a afla parerile oamenilor de meserie. Pentru ca stiu cat de mult conteaza ele in ochii publicului si cat de hotaratoare pot fi pentru destinul artistic al celor implicati in evenimentul cultural respectiv. Poate ati observat ca primele publicatii pe care le urmaresc artistii sunt ziarele si, abia in al doilea rand, revistele de specialitate: pentru ca de ele depinde recunoasterea valorii de catre cei care formeaza publicul. Pentru multi, ele reprezinta o sentinta pe deplin credibila, pentru ca semnatarul articolului e cunoscut ca o personalitate ce nu se lasa influentat de prietenii si inimicitii, nici de capricii sau de umori.
Asa au fost, la vremea lor, Camus si cronicile lui din Combat sau din Paris-Soir, Malraux, pe vremea cand colabora la unele ziare pariziene. Iar tirajul lui Espresso a crescut in chip semnificativ din 1985, cand Umberto Eco a inceput sa publice aici rubrica lui, Pliculetul Minervei. La fel, tirajul cotidianului San Francisco Chronicle cand au aparut primele cronici ale tanarului profesor de la Berkeley, Frederick C. Crews, celebru inca de la 23-24 de ani, cand a publicat, student fiind, o remarcabila analiza a ultimelor romane ale lui Henry James.
Si in paginile ingalbenite ale ziarelor romanesti ne intampina numele unor carturari, poeti, dramaturgi care au avut un rol insemnat in configurarea culturii noastre din ultimul secol si jumatate. Apareau, fireste, si pe atunci suplimente literare si artistice. Dar acesta nu era un motiv ca insemnarile din cotidiene sa fie transformate in scurte insemnari cu caracter pur informativ. Eminescu, de pilda, publica unele cronici dramatice in Curierul din 1876. Traian Demetrescu, poet foarte pretuit la timpul sau, comenta in Adevarul (nr. 765/1891) literatura lui Théodore de Banville, iar ceva mai tarziu, Claudia Millian discuta in Viitorul (nr. 1985/1913) unele aspecte ale prozei lui Maupassant. Dupa cum in Seara (nr. 425/1911) se semnala descoperirea unui roman inedit al lui Balzac (L’amour marqué). Vrednica de luare-aminte e recenzia publicata in saptamanalul Facla (nr. 129/1914), sub semnatura Crisan (marturisesc ca nu stiu cine se ascundea sub acest pseudonim), la volumul Alcools al lui Apollinaire, aparut la Paris numai cu cateva luni mai inainte, dovada a interesului cu care ziaristii romani urmareau noutatile culturale din alte parti ale lunmii si le faceau cunoscute cititorilor lor de fiecare zi. Sau cronicile dramatice la premiera cu o piesa a lui Henry Batalille, publicate de D. Karnabatt (Seara, 271/1910), N.D. Cocea (Facla 30/1910), Ion Minulescu (Viitorul, 1010/1910); evident, Henry Batalle nu era un dramaturg de valoarea unor contemporani ai lui, sa zicem Pirandello, dar piesele lui erau cele care se jucau pe atunci la Bucuresti, nu cele ale lui Pirandello si la piesele lui mergeau cititorii ziarelor. (Merita, totusi, sa observam ca nici Ibsen sau Hauptmann nu le erau necunoscuti sau indiferenti ziaristilor romani si, inca din jurul lui 1890, piesele lor erau discutate in presa noastra).
Criticii cei mai importanti ai acelor ani isi aveau rubricile lor saptamanale in ziare: Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Perpessicius, E. Lovinescu, G. Calinescu, si alaturi de ei, scriitori de statura lui Macedonski, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Alice Voinescu, Victor Efitimiu, O.W. Cisek, artisti - N.N. Tonitza, Francisc Sirato, O. Han. A doua zi dupa ce mergeau la concert, cei din generatie parintilor nostri cumparau Universul sa afle parerea foarte autorizata a lui Emanoil Ciomac. Tatal meu era abonat, ca mai toata mica burghezie romaneasca a vremii, la Universul; dar (miercurea sau joia?, nu mai tin minte exact) cumpara si Curentul, pentru ca stia ca va gasi acida cronica a lui Oscar Han. Pe multi dintre cronicarii din anii ‘30 i-a intalnit mai tarziu si generatia noastra, in ziarele din vremea adolescentei ei. Si au ajutat-o sa-si contureze o parere privind fenomenul cultural. Aparusera si alte nume, la fel de impunatoare pentru noi - Ion Frunzetti, Edgar Papu, D.I. Suchianu, Radu Popescu, V. Cristian... Poate ca nu toate aceste cronici erau la fel de exacte, poate ca nu toate semnalau cu deplina obiectivitate calitatile si cusururile unei carti, unui spectacol, unui concert sau unei expozitii. Dar toate aveau insusirea de a ne informa asupra vietii culturale. Pe noi si pe multi cititori ai cotidianelor.
Pentru ca socotesc ca avem acest drept, aceasta nevoie de a sti, cel putin cat afla si iubitorii sportului, cum a fost un meci de Divizia A, cine a marcat, cine s-a transferat si pentru cati dolari. Traditia presei noastre cotidiene, a marilor ziare din alte tari ii poate inspira si pe ziaristii romani. Inclusiv pe cei de la televiziune. Cum ar arata un dialog dintre un titular de “talk-show” si regizorul unui spectacol sau autorul unei carti recent aparute? Ar fi la fel de interesant, oare, ca acela cu finantatorul unei echipe de fotbal? Ar raspunde indemnului inscris langa titlul lui The New York Times de a acorda atentie oricarei stiri care merita sa fie publicata?
 
  • Currently 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 


Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat pe Facebook
    Ultimele comentarii:

    In sfarsit, cineva incearca sa scoata in evidenta ...
    Un complex de 100 mil. euro va fi construit lângă Olimp

    CFR CALATORI are si cont pe reteaua FACEBOOK. ...
    CFR introduce serviciul de depozitare a bagajelor în gările din Sibiu, Alba Iulia şi Sighişoara

    sa ti se indeplineasca dorinta cu cei 10 ani! ...
    Adrian Năstase: Nu recunosc acuzaţiile nici dacă DNA cere 10 ani de închisoare. Instanța a rămas în pronunțare privind cererea de eliberare condiţionată

    Trandafirii rosii si, mai ales, garoafele rosii re ...
    Trandafirii roşii, florile preferate ale românilor, generează peste 40% din vânzările florăriilor

    Sa nu mai calatoreasca nimeni acolo! Lasati in pac ...
    Cursele TAROM pe destinatia Tel Aviv vor fi reluate si vor fi operate conform orarului de zbor

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Diverse:Stare vreme

    Vremea:
    Acum: 27°C.
    La noapte: 18°C.
    Mâine: 28°C. Detalii »

    Curs valutar:
    EUR: Tendinta 4.4290 lei
    USD: Tendinta 3.2891 lei

    Tipografia de Sud

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic