Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (7) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Opinii

Sistemul repetent

Opinii - FLORIN ANTONESCU
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2003-11-25

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Numai 4 - patru! - candidati din 788 au luat concursul de admitere in magistratura, desfasurat acum cateva zile. De ani buni, concursurile de titularizare pentru profesori lasa in urma lor sute de posturi neocupate, cu toate ca numarul candidatilor depaseste de doua-trei ori totalul locurilor disponibile. Concursul de rezidentiat pentru medici, care tocmai s-a incheiat, cu peste 7.600 de candidati, a generat in ultimii ani scandaluri mari, ce au dus la anchete judiciare si la refacerea examenului, la mijloc aflandu-se subiectele date si faptul ca prea putini au fost in stare sa le rezolve. Toate cele trei tipuri de concursuri - pentru juristi, profesori, medici - sunt precedate, inconjurate si urmate de mari suspiciuni asupra corectitudinii. Nu exista element general sau specific pentru aceste concursuri care sa nu fie incriminat: ca s-au stiut subiectele dinainte si raspunsurile s-au vandut pe bani grei, ca anumiti candidati, chiar in sali, au primit rezolvari de-a gata de la supraveghetori, ca nu se stie cine a umblat prin lucrari dupa ce s-au strans si depozitat, schimband foi, ca baremele de notare au fost incalcate si ca, la urma urmei, posturile sunt mereu aranjate contra unor sume pe cat de ametitoare, pe atat de etern confuze. Domenii esentiale pentru functionarea societatii si pentru viata civilizata a individului - educatia, sanatatea, legea - arata ca sunt practicate de oameni prost pregatiti profesional, afimati public prin cearta si frauda. Nu e vorba de cazuri izolate, exceptii, particularizari, ci de fenomen, doarece se manifesta repetat, in contexte organizate tocmai pentru a fi generalizatoare si elocvente: concursuri nationale, in sesiune unica anuala, adresate profesionistilor domeniilor, pentru insarcinarea lor cu depline responsabilitati.
De ce s-a ajuns aici?
Toate domeniile in discutie - medicina, dreptul, profesoratul - au cunoscut imediat dupa decembrie 1989 o explozie universitara cantitativa, contrabalansare a faptului ca, pana atunci, la facultatile de profil erau locuri foarte putine, ceea ce provoca o concurenta furibunda la admitere. Profilul prin care s-au lansat cel mai mult universitatile - mai ales particulare dar si de stat - in 1990-1991, a fost cel juridic. S-au dezvolatat si specializari in profil pedagogic pe care constrangerile din epoca anterioara le adusesera in combinatii restrictive si care acum s-au desprins in facultati separate: Filosofie, Istorie, Geologie, Geografie, Biologie. Putin mai tarziu - dupa 1992 si cu precadere in ultimii 5-6 ani - s-au creat iar duble specializari, prin asocierea specializarilor nou-aparute cu unele clasice: Teologie - Litere, Asistenta Sociala - Litere, Teologie - Limbi Straine etc. In formarea multor absolventi nu a existat echilibru in pregatirea ambelor specializari, cea de-a doua fiind pentru ei secundara si ca nivel de cunoastere. Totusi, oferta de posturi pentru acestea a fost mai mare, iar ei pentru acestea au candidat si au clacat. In multe orase s-au creat facultati de medicina fara sa se tina seama ca functionarea acestora este conditionata de existenta unor spitale cu dotari si medici care sa emita pretentii universitare. Drept urmare, au devenit profesori universitari, in buna masura, medici functionari pe la directiiile judetene de sanatate publica ori unii recomandati de notorietatea castigata in policlinici locale. In mod echivalent au devenit profesori la noile facultati de drept numerosi propagandisti de la scolile judetene de partid, inspectori scolari, diversi activisti marunti. Din mana unor asemenea profesori au iesit absolventi slab pregatiti, care la examene serioase, cu profesori adevarati, au dovedit ca nu stiu carte si au esuat.
Rezultatele slabe la concursurile de competenta si de responsabilizare profesionala sunt cauzate si de faptul ca multi candidati nu au urmat facultatea pentru a dobandi competente profesionale si a primi responsabilitati. Ei au ajuns la facultatea pana la urma absolvita dupa esecuri repetate la alte diferite specializari ori, pur si simplu, pentru ca “da bine” sa fii student(a), de exemplu, “la Drept” sau “la Limbi Straine”. In postura de absolventi dupa facultatea facuta intr-o doara incearca sa treaca la fel si un concurs de competenta.

O alta cauza a nereusitei ingrijoratoare la aceste examene profesionale o reprezinta stapanirea slaba a practicii specifice profesiei. Practica pedagogica a viitorilor profesori a devenit o veritabila materie facultativa: o face fiecare student pe cont propriu, aranjandu-si sa primeasca o adeverinta, pe care s-o depuna in termenul stabilit la secretariatul facultatii. Metodica predarii se studiaza in ore putine, sub forma de generalitati. Dupa facultate, ceea ce se cheama formarea continua, prin cursuri pentru grade si perfectionari, este lasata tot in grija particulara a fiecarui doritor, care o face pe unde apuca - de preferinta oriunde in alta parte decat in mediul universitar - si prezinta izbavitoarea hartie doveditoare.
Intr-un context recent - o intrunire a Colocviilor Centrului Educatia 2000+, cu tema “Politica educationala: expertiza, dezbatere, decizie” - profesionisti ai invatamantului au remarcat faptul ca “in Romania nici nu exista diploma de profesor, ci se elibereaza doar un certificat”. In acelasi context, a fost discutat si aspectul extins care include rezultatele foarte proaste ale candidatilor la concursuri precum cele pentru magistratura, titularizare, rezidentiat: tinerii iesiti din facultati nu sunt pregatiti sa lucreze in domeniile pentru care au absolvit studii. S-a mentionat faptul ca angajarea unor absolventi, indiferent de domeniu, este din ce in ce mai grea: “Pot fi persoane bine instruite la nivel informational, dar care nu stiu ce sa faca cu informatia”. Ele sunt, s-a remarcat, la aceeasi intrunire, produsul scolii din ultimul aproape un deceniu si jumatate, supuse unei reforme caracterizate prin rupturi sau, altfel zis, incoerente: “Cel putin doua generatii au terminat
12 clase, facute din 1990 incoace; sistemul a ajuns la maturitate”.
Generatiile care au urmat scoala in acesti ani s-au format profesional, iar acum trebuie sa dea masura pregatirii lor. Ele au ajuns la momentul in care, de fapt, exteriorizeaza relele unui intreg sistem de invatamant, prezentate ipocrit si inconstient drept elemente ale reformei. Iata, din primele clase si pe tot parcursul scolar, elevii invata carte, nu neaparat putina cantitativ, ci mai cu seama subtire calitativ, sub forma de bucatele rezultate din taieturi facute in materie si numite - chipurile - esentializare si decongestionare. Prezentarea spre insusire a unor notiuni clare si formarea unor deprinderi au fost inlocuite prin datul cu parerea si mecanica executiilor prostesti (vezi abundenta de “referate” si “portofolii” cu fraze copiate de colo, colo), cica in numele trecerii de la demodatul caracter informativ la cel formativ al invatamantului. In acelasi spirit, modeste activitati de cerc, de club si de cenaclu (“Matematica aplicata”, “Cetatenie democratica”, “Planeta verde”, “Micii jurnalisti”, “Sanatate pentru toti”) sunt aratate drept cursuri optionale, curriculum la dispozitia scolii care, cica, dezvolta creativitatea, personalitatea. Admiterea, in unele facultati, fara examen, contrar Legii invatamantului care prevede concursul, a fost speculata in spiritul salvator pentru toate neputintele, al autonomiei, potrivit careia concursul consta in ierarhizarea mediilor de la bacalaureat. Obiectivarea examenelor s-a facut numai prin amplificarea masurilor politienesti, dintre care nici una nu vizeaza continutul propriu-zis al probelor. Candidati, examinatori, observatori continua sa fie prostiti in fata cu infailibilitatea testelor grila, cand acestea, de fapt, nu pot sa masoare competente, insa favorizeaza hazardul. Inclusiv evaluarea calitatilor de profesor, medic ori jurist a ramas redusa la aplicarea unei grile, prin care se pot strecura impostorii, nestiutori in profesie, insa, norocosi la nimerirea unor raspunsuri.
In sens si mai larg, esecul masiv la concursurile pentru intrare in profesie consfinteste nereusita sistemului de invatamant, cel putin in chestiunea data. Promotii intregi rateaza atestarea profesionala, asa cum destui oameni pierd ocazii individuale de angajare in urma studiilor incheiate cu acte in regula, pentru ca au trecut printr-un sistem scolar fara cap si coada. Ce primeaza, in acest sistem, este scopul imediat (inscrierea intr-o clasa cu invatatoare stiuta a fi buna, obtinerea unei medii mari, prinderea unui liceu bun la admitere, apoi a unei facultati, a unei diplome) si nu fixarea unui obiectiv, a unui scop de viata. Scolii romanesti se vede ca nu-i este clar ce fel de om vrea sa pregateasca. Drept urmare, in lipsa unei strategii coerente, persoanele care se perinda prin scoala ies nepregatite pentru confruntarea cu lumea in care ajung sa nu-si gaseasca locul, ramanand pana dincolo de maturitate la stadiul de personaje intr-o fictiune reluata la nesfarsit despre vointa politica, cerinte sociale, piata fortei de munca, standarde, pragmatism, sanse egale si - mai presus de toate - integrare.
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 1 vot

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Dumnezeu s-o ierte, ca e moarta din 1990. Sau cum ...
    Industria, cel mai mare angajator în 2016

    Dumnezeu s-o ierte, ca e moarta din 1990. Sau cum ...
    În luna octombrie, producţia industrială a crescut faţă de septembrie

    Alta sinecura pentru borfasii pesede ! ...
    Hotărâre de Guvern: se înfiinţează Societatea Casa de Comerţ

    SUNTETI CETATENI LIBERI, NU SKLAVI pesede IN ROMAN ...
    Iohannis, anunț important pentru românii plecați în Marea Britanie! Ce se întâmplă după Brexit

    SUNTETI CETATENI LIBERI, NU SKLAVI pesede IN ROMAN ...
    Iohannis, anunț important pentru românii plecați în Marea Britanie! Ce se întâmplă după Brexit

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Specializat

    Politic