Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (6) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Finante Banci

De ce ar fi o greşeală naţionalizarea Pilonului II

Finante Banci - Costin Niţu / [email protected]
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2014-07-21

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Premierul Ponta spune că a decis să nu naţionalizeze fondurile private de pensii, ci să le lase să investească
Discuţia pe această temă pare însă să fi rămas deschisă, deşi o astfel de măsură aplicată în Ungaria a avut efecte devastatoare pentru economie
Pilonul II a avut până acum un randament mediu anual de 11,7%, numai în companiile de la BVB fiind investite circa 2,5 mld. lei


Fondurile private de pensii nu vor fi naţionalizate, ci sprijinite, prin modificarea legislaţiei, să investească nu doar prin cumpărarea titlurilor de stat, ci şi în alte zone, precum piaţa de capital, a declarat premierul Victor Ponta, precizând că el a ales această variantă în locul naţionalizării. "Singurii care au naţionalizat total au fost ungurii, polonezii au o soluţie de mijloc. Părerea mea a fost că soluţia pentru fondurile private de pensii este de a le deschide către investiţii în economie, nu doar către titluri de stat, şi cred că este mai bine decât să le naţionalizăm. Deci, eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie", a spus Ponta. El a apreciat că legislaţia va fi schimbată în acest sens.

Principalele sectoare în care au fost direcţionate investiţiile fondurilor de pensii: financiar, energie, utilităţi, farmaceutice

"Pe scurt, domnul premier Victor Ponta a afirmat că, deşi în trecut s-a discutat despre "naţionalizare", aceasta ar fi o greşeală, fapt dovedit de cazul Ungariei. În schimb, decizia Guvernului este de a nu face această greşeală, ci de a încuraja fondurile de pensii private să-şi crească implicarea în economia naţională prin investiţii mai substanţiale, ceea ce este deja vizibil în ultima perioadă. De exemplu, fondurile de pensii (Pilonul II şi III) au investit până în prezent (mijloc an 2014) circa 2,5 miliarde de lei direct în peste 35 de mari companii româneşti, listate la Bursa de Valori Bucureşti. La sfârşitul anului 2013 (cele mai recente date publicate conform legislaţiei), cele mai importante cinci deţineri ale fondurilor de Pilon II erau la Fondul Proprietatea (294,6 mil. lei), Petrom (265,6 mil. lei), Romgaz (258,7 mil. lei), Banca Transilvania (200,5 mil. lei) şi Transgaz (129,8 mil. lei). Top 10 deţineri este completat de BRD, SIF5, SIF2, SIF1 şi Nuclearelectrica", a declarat, pentru Curierul Naţional, Mihai Bobocea, consilier al Board-ului Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Potrivit analizei deţinerilor la finele lui 2013, principalele sectoare economice în care au fost direcţionate investiţiile fondurilor de pensii sunt cel financiar, energie, utilităţi şi farmaceutice. "Fondurile de pensii au avut o importanţă capitală la succesul privatizărilor iniţiate de Guvern prin Bursă, fondurile de Pilon II deţinând la 31.12.2013 ponderi importante din aceste companii. Deşi ponderea exactă a participării fondurilor de pensii la ofertele publice iniţiate de statul român nu a fost făcută publică, pornind de la deţinerile acestora la sfârşitul anului trecut, putem estima că ele au primit alocări de circa 13% din oferta Romgaz şi peste 15% din oferta Nuclearelectrica, contribuind decisiv la succesul listărilor. De asemenea, putem estima că fondurile de pensii private au avut un rol foarte important şi în succesul ofertei publice Electrica, unde sperăm că anumite informaţii detaliate privind structura acţionariatului să fie publicate cât mai curând", a precizat Bobocea.
El a spus că studii ale Băncii Mondiale şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică din 2012-2013 au arătat faptul că inversările reformelor Pilonului II din regiunea Europei Centrale şi de Est nu şi-au atins obiectivele pretinse de guvernele care au afectat fondurile private de pensii prin reducerea contribuţiilor sau chiar naţionalizări totale sau parţiale. El a afirmat că efectele fiscale pozitive s-au produs exclusiv pe termen scurt, iar în situaţia în care ele au şi o componentă de termen mediu şi lung, aceasta vine cu costul reducerii substanţiale a ratelor de înlocuire din sistemul de pensii ca întreg, deci fără îmbunătăţirea sustenabilităţii de ansamblu a acestuia.

"În Ungaria, naţionalizarea de facto a Pilonului II de pensii private a fost însoţită de un mix neortodox de politici economice care nu a reuşit să îmbunătăţească nici situaţia economică, nici pe cea a finanţelor publice şi a şi înrăutăţit situaţia de pe pieţele financiare. Astfel, rating-ul suveran al Ungariei a fost redus de agenţia Standard& Poor's de la investment grade la junk în 2012 imediat după finalizarea procesului de naţionalizare de facto a fondurilor de pensii private de Pilon II", a explicat Mihai Bobocea.
El a afirmat că din punct de vedere fiscal, în pofida unui efect uşor pozitiv pe termen scurt (excedent bugetar de 4,3% din PIB în 2011 ca urmare a confiscării efective a unor sume de 10 mld. euro din activele fondurilor de pensii), Ungaria a epuizat rapid aceste rezerve, reintrând pe deficit fiscal (2,1% din PIB în 2012, 2,2% în 2013), în timp ce datoria publică a continuat să crească de la 80% din PIB la final de 2010 la 82% din PIB la mijlocul anului 2013. Practic, banii obţinuţi din confiscarea Pilonului II (10 mld. euro economisiţi în 12 ani) au fost epuizaţi de cheltuielile guvernamentale în doar câteva luni, după care datoria publică a reînceput să crească nesustenabil, mult peste plafonul de 60% din PIB impus de tratatele europene.
"Din perspectiva valutară, moneda naţională a Ungariei s-a depreciat cu peste 21% în mai puţin de 6 luni imediat după naţionalizarea Pilonului II, după care cursul forintului maghiar s-a stabilizat şi a rămas cu 14% mai jos decât înaintea naţionalizării. Şi piaţa de capital s-a resimţit puternic după măsura de naţionalizare a Pilonului II: indicele BUX al pieţei de la Budapesta s-a depreciat cu 38% în 5 luni, recuperând apoi uşor doar jumătate din acest handicap, acum având o valoare cu 20% sub nivelul anterior naţionalizării. Aflată acum într-o poziţie în care creşte economic, dar totuşi îşi menţine fragilitatea, România pur şi simplu nu şi-ar putea permite acest gen de efecte. De altfel, de aceea şi premierul a afirmat faptul că naţionalizarea Pilonului II din Ungaria «a fost o greşeală pe termen mediu»", a conchis Mihai Bobocea, consilier al Board-ului APAPR.
În luna noiembrie a anului trecut, agenţia Mediafax a anunţat, prezentând scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, faptul că Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private. "Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană. Aceeaşi formulare a fost păstrată şi în scrisoarea convenită cu FMI la finele lunii februarie a acestui an. Deşi formularea este ambiguă, pe cale logică se poate deduce că Executivul are în vedere cel puţin scăderea cotei de contribuţie atribuite fondurilor de pensii private obligatorii. De altfel, mai multe surse au declarat atunci pentru Mediafax că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.
În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016. De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem. În ultimul an (septembrie 2012 - septembrie 2013), activele fondurilor de pensii Pilonul II şi-au menţinut creşterea accelerată, cu un ritm uşor peste 45%. Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns după primele nouă luni ale acestui an la un număr total de 5,95 milioane de participanţi, dintre care numărul celor care primesc lună de lună contribuţii virate de către CNPP s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane. Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%. Primele contribuţii la Pilonul II au fost virate în mai 2008. Pentru Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuţii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri însumau la septembrie 750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 3 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    adu rezerva bancara a Romaniei de la Londra la Buc ...
    Raport dur al BNR. Previziunile de utim moment despre creditele ipotecare și cele de consum

    pe cand o intalnire Tudose Macron pt fabricarea de ...
    Premierul Poloniei, Beata Szydlo, merge la Paris pentru convorbiri cu Emmanuel Macron

    demisia sultanei de jermania. ...
    Opţiunile Angelei Merkel după eşecul negocierilor pentru formarea noului guvern

    luati ex D nei primar Firea si face ti firme apa ...
    27.564 locuri de muncă vacante la nivel naţional

    asta din imagine a avut 4 la scoala si a ajuns pre ...
    Costel Alexe, Președinte PNL Iași: Nu ne mai permitem să asistăm impasibili la haosul fiscal care va lovi România!

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Finante Banci

    Piata bursiera

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic

    Economie mondiala

    Actualitate

    IT&C

    Auto

    Extern

    Gadgeturi