Prima pagină:

PDF
Descarcă »


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Poate face fata sistemul de urgenta din Romania unui cutremur asemanator celui din 1977?

DA - Comentati ca sa explicati
NU- Comentati ca sa explicati
NU STIU/ NU RASPUND

Comentarii (8) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro



5 secunde - stiri instant



« Alte articole din categoria Finante Banci

Pactul bugetar şi Cutia Pandorei

Finante Banci - Maria Capitaine (corespondenţă din Strasbourg)
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2012-03-05

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Semnat, zilele trecute, de 25 din cele 27 state ale UE, noul pact bugetar a fost imediat fragilizat
Motivul: dificultăţile unora dintre state în atingerea obiectivului de reducere drastică a datoriilor şi echilibrarea bugetului în termenele la care s-au angajat
Profesorul Cristian Păun (ASE): Tratatul nu se adresează cauzelor crizei şi nu spune nimic despre ce se întâmplă cu datoriile deja acumulate


Este predominantă opinia presei europene potrivit căreia semnarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Europeană (cunoscut mai pe înţelesul tuturor cetăţenilor  europeni sub denumirea  de Pactul bugetar) a constituit principalul  punct  forte în dezbaterile  pe teme economice europene.
Doar acest document conţine măsuri şi decizii concrete pentru membrii zonei euro şi ai celorlalte state ale UE care i s-au alăturat. Probleme cum ar fi relansarea economică, competitivitatea, şomajul ajuns la cote fără precedent în Europa au rămas în stadiul  cunoscut în ultimele luni, al dezbaterilor.
Nu este un secret că semnarea pactului bugetar a fost cerută de Germania în schimbul solidarităţii sale cu partenerii din zona euro. Asupra contextului  economic şi politic în care a fost  negociat şi semnat au existat nişte deosebiri de nuanţe  - deloc fără semnificaţie pentru viitor - în  aprecierile  unor şefi de state prezenţi la summitul respectiv .
Astfel, preşedintele Nicolas Sarkozy a salutat evenimentul ca fiind primul din ultimul an care nu a fost un summit de criză. "Suntem, sublinia el - contrar realităţilor din ţări ale zonei euro - pe cale să întoarcem pagina crizei financiare".
În opinia Angelei Merkel, UE "a ajuns într-un moment de mare cotitură a crizei, odată cu adoptarea rapidă a noului pact bugetar, care arăta că UE a devenit conştientă de necesitatea de a face faţă împreună   crizei financiare... Nu ne aflăm într-o situaţie normală, conjunctura  este fragilă, problemele Greciei nu sunt încă soluţionate în totalitate, există în continuare ţări ce nu pot respecta  termenele de  atingere a obiectivelor stabilite...".
Mai prudent, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, aprecia că pactul bugetar "este o etapă importantă spre întărirea încrederii în Uniunea  economică şi monetară europeană".
Dar abia fusese semnat pactul şi premierul spaniol Mariano Rajoy anunţa că obiectivul la care s-a angajat Spania de a-şi reduce anul acesta deficitul public până la 4,4 la sută din PIB nu va putea fi îndeplinit, el urmând a ajunge doar la 5,8 la sută.

Nu doar Spania, ci şi Olanda şi Franţa au anunţat deja că nu pot  respecta prevederile pactului bugetar

Premierul Rajoy  a argumentat că obiectivul  de reducere a  deficitului public până la 4,4 la sută din PIB a fost considerat "nerealist" de numeroşi economişti. Iar rezultatul? Spania ar putea intra  din nou în recesiune, începând  din acest  trimestru, iar şomajul afectează deja aproape un sfert din populaţia ţării.
Alarmaţi, atât şeful Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, cât şi preşedintele Consiliului European, Van Rompuy, au cerut Madridului să nu se abată de la  eforturile pentru atingerea obiectivelor bugetare, să arate partenerilor că rămâne ferm angajat în procesul de consolidare economică deoarece, altfel, "pieţele  financiare  ne vor face să simţim consecinţele". 
Şi... surpriză! Un responsabil european citat de presa strasburgheză a declarat, sub anonimat, că Spania "ar putea beneficia de o  flexibilizare a exigenţei în privinţa  obiectivului de reducere a deficitului bugetar" în  2012 , dar nu şi pentru anul 2013, când deficitul va trebui să ajungă la 3 la sută din PIB. O altă surpriză neplăcută pentru partenerii europeni a venit din partea Olandei.
Permanent critică la adresa laxismului bugetar al partenerilor  europeni, ea se află în acest moment în  situaţia de a fi obligată să adopte măsuri severe de austeritate, după ce a fost lovită de efectele deteriorării - mai grave decât  prevăzuse - a  conjuncturii economice europene. Biroul central  al Planului a dat publicităţii previziunile revizuite pentru 2015, din care reiese că Olanda nu va putea atinge, la termenul respectiv, un deficit public de 3 la sută din PIB, aşa cum se angajase anterior.
Motiv pentru care premierul liberal Mark Rutte a fost atenţionat de Comisia Europeană că  Pactul bugetar îl obligă să-şi respecte angajamentul luat. Şi alte state europene, inclusiv Franţa, riscă să aibă dificultăţi în a-şi reechilibra finanţele publice la termenele la care s-au angajat, ceea ce, aşa cum prevede pactul semnat recent la Bruxelles, le poate atrage  atenţionări din partea Comisiei Europene şi chiar sancţiuni financiare.
Or, în cazul în care se va manifestă îngăduinţa - fie ea cât de mică - faţă de Olanda  sau Spania,  automat se va deschide o Cutie a Pandorei, ar provoca revolta altor ţări lovite de dureroasele măsuri de austeritate la care au fost obligate pentru a-şi plăti datoriile şi reechilibra bugetele.


Cinci mituri despre Pactul fiscal

Tratatul pe care România l-a semnat ne va duce într-o sclavie şi mai accentuată faţă de Bruxelles, a afirmat vineri Cristian Păun, conferenţiar universitar în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, într-o prezentare la Universitatea Româno-Americană având titlul "Tratamentul prin Tratat. Mituri şi snoave cu datorii şi deficite structurale pentru adormit credulii". Astfel, noile documente nu fac decât să mărească dependenţa ţărilor membre ale UE faţă de autorităţile de la nivelul Uniunii, fără însă a aduce stabilitatea financiară, scopul declarat al Tratatului.
Criza actuală are cauze monetare, iar acestea nu sunt abordate în niciun fel de Bruxelles. "Se tratează nişte efecte fiscale ale unor fenomene având cauze de natură monetară", spune Păun, adăugând că dacă se dorea îndepărtarea elementelor care au antrenat criza s-ar fi analizat sistemul rezervelor fracţionare cu care operează băncile şi s-ar fi luat măsuri pentru limitarea expansiunii monetare.

Stiri similare:

» Deputaţii germani şi italieni au votat în favoarea ajutorului european pentru Spania
» Vladimir Putin avertizează: "Şi Ungaria şi România sunt pe listă"
» Antonescu: Nu vrem ca USL să eşueze cum au eşuat CDR sau alianţa dintre PDL şi PSD

Noul Tratat nu aduce nicio rezolvare, iar la baza lui stau cinci mituri care pot fi demontate uşor.
Mitul 1. Compactul fiscal este o soluţie la criza actuală. De fapt, nu este. Pentru că nu cu mult diferit de Tratatul de la Maastricht, ale cărui prevederi însă nu au fost respectate, fără a fi nimeni penalizat. "Există toate şansele ca şi acest Tratat să fie călcat în picioare, aşa cum s-a petrecut cu cel dinainte", a mai zis profesorul de la ASE, amintind că noul document nu spune nimic despre ce se va întâmpla cu datoriile deja acumulate.
Mitul 2. Compactul fiscal aduce austeritate la nivelul statului. Nu se va întâmpla acest lucru, întrucât nu spune nimic despre nivelul cheltuielilor statului. Pactul bugetar menţionează doar că acestea trebuie să fie egale cu veniturile. "Risipa poate continua mai departe pe partea de cheltuieli pentru că Tratatul nu face referire la ce să mai cheltuiască şi ce să nu mai cheltuiască statul", zice Păun, adăugând că nu vom avea austeritate bugetară.
Mitul 3. Compactul fiscal aduce creştere economică şi prosperitate. Ideea că în ţările UE va fi "cornul abundenţei" odată aplicat Tratatul este falsă, întrucât acesta nu face niciun fel de referire la nivelul veniturilor. Astfel, statul este liber să îşi mărească impunerea pentru a satisface cheltuieli care, la rândul lor, nu sunt delimitate. "Statele pot continua cu măsuri fiscale aberante care sufocă sectorul privat", a afirmat Păun, completând că, în cazul României, aderarea la Tratat nu înseamnă că nu vom menţine acelaşi număr de 254 de taxe sau nu vom avea acelaşi TVA ridicat.
Mitul 4. Compactul fiscal va pune frâu risipei pe care o produce statul. Premisa este "absolut iluzorie" întrucât nu se face referire la cât de implicat trebuie să fie statul în economie sau în programele de asistenţă socială. În plus, Tratatul este imposibil de acumulat deoarece avem problema datoriilor publice deja acumulate, iar dacă statul va folosi inflaţia pentru a diminua acest stoc al creditului guvernamental va induce haos în economie.
Mitul 5. Datoria publică va fi ţinută sub control. Statul se va limita să mai facă alte datorii în viitorul apropiat. Fals. Instituţiile statului îşi vor rafina tehnicile de trecere a datoriei publice în segmente atribuibile datoriei private. În opinia lui Păun, România riscă să afle că din cele 100 miliarde euro datorii private multe vor fi în cele din urmă achitate de stat în contul unor garanţii deja acordate. El a amintit garanţiile date IMM-urilor care reprezintă o datorie publică mascată. Proiectele de parteneriat public-privat reprezintă forme de acumulare a datoriei publice. În România vor continua să se construiască bazine de înot şi rondouri cu flori în contul creditului de stat. Acumularea arieratelor sau contractele cu plătirea TVA mai târziu sunt astfel de forme de mascare a datoriei publice.
"Asistăm la legiferarea incertitudinii", spune Cristian Păun despre introducerea ţintirii deficitului structural. Acesta este un indicator netransparent şi foarte greu de gestionat. El presupune mai întâi o predicţie a PIB-ului şi o calculare a PIB-ului potenţial, apoi o estimare a veniturilor bugetare şi finalmente calcularea deficitului structural eliminând factorii ciclici după metode greu de înţeles de publicul larg. Filtrele de calcul sunt diferite, iar desezonalizarea trendului poate da naştere la controverse.
"Ne îndreptăm cu motoarele turate spre un socialism în care vom fi conectaţi cu forţa pentru ca să devenim mai inclusivi şi mai participativi",  a comentat profesorul de la ASE, adăugând că România a semnat un Tratat care ne va face mai dependenţi de Bruxelles. "Centurile de siguranţă sunt de fapt un fel de cătuşe şi s-ar putea să le purtăm cu mare dificultate noi şi copiii noştri", a conchis Păun. (Adrian Panaite)
 
  • Currently 4.91/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.9 din 11 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de Terente:
    Partea buna este ca am mai aflat si noi cu ce manarii se ocupa statele .Daca au ajuns chiar ele sa discute fenomenele ,asta seamana mai degraba cu o intelegere intre banditi care simt nevoia totusi sa mai limiteze faradelegile pe care le fac ei insisi.
    2012-03-05, 11:43:43 (adresa: 92.83.137.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Nu domnule Banciu, Presedintele Iohannis si ...
Ponta, certat cu limba română. Radu Banciu: Să spunem că înțelegem. Așa formulează el, așa se exprimă

Da ,da, teoria conspiratiei la ROMANI,Ciolos impus ...
Ponta, certat cu limba română. Radu Banciu: Să spunem că înțelegem. Așa formulează el, așa se exprimă

Mai degraba de ultra ukraineni,sa se faca o anchet ...
Prăbuşirea avionului companiei Malaysian Airlines, provocată de rebelii pro-ruşi

Niste retardati. Au terminat de recuperat toti ban ...
Proprietarii care obțin venituri din chirii, în vizorul ANAF

Orice om normal merge la cursuri de KUMITE in caz ...
“Medicii se pregătesc să manifesteze împotriva dumneavoastră, sunteți un Kalașnikov al sistemului medical din România!”. Monica Pop susţine că oamenii vor să iasă în stradă împotriva lui Cătălin Tolontan...

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Diverse:Stare vreme

Vremea:
Acum: °C.
La noapte: °C.
Mâine: °C. Detalii »

Curs valutar:
EUR: Tendinta 4.4523 lei
USD: Tendinta 0.1536 lei

Radio Sud

Alege TV

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei: