Acest articol contine 2 imagini:

» Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu
» Proiecţia ratei anuale a inflaţiei pe 2012

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Aceasta va sta în 2012 în zona ţintei BNR de 3%, după ce a lăsat în spate efectul majorării TVA
Nivelul pare redus, dar exprimă noi creşteri pentru preţuri deja inflamate
Mugur Isărescu: În anul 2012, profilul ratei anuale a inflaţiei este influenţat în mare măsură de efecte de bază

Rata anualizată de creştere a indicelui preţurilor de consum ar urma să se situeze, în 2012, în proximitatea punctului central al ţintei de 3% asumate de Banca Naţională a României, a declarat ieri şeful instituţiei, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial privind inflaţia. BNR a majorat uşor prognoza de inflaţie pentru anul în curs la 3,2% faţă de cea anterioară de 3%, în timp ce pentru 2013 estimarea este de 3%.
Procesul de dezinflaţie s-a datorat epuizării efectului de runda a doua a majorării TVA, impactului favorabil al anului agricol bun, detensionării presiunilor din pieţele internaţionale ale materiilor prime, persistenţei deficitului de cerere, menţinerii prudente a politicii monetare în sens larg pe întreaga durată a majorării şocului de ofertă şi înscrierii anticipaţiilor inflaţioniste ale consumatorilor pe o traiectorie accentuat descendentă.
Menţinerea inflaţiei la niveluri apropiate de minimele istorice ar urma să fie însă mai degrabă un rezultat al efectului de bază, după ce în intervalul iulie 2010 - iunie 2011 am avut un puseu inflaţionist în care indicele preţurilor de consum a înregistrat majorări de 7-8 procente. Creşterile anticipate în 2012 de BNR, deşi par mici, nu fac decât să se adauge unor preţuri deja ridicate pentru largi categorii de bunuri şi produse după accelerarea inflaţionistă din a doua parte a lui 2010 şi începutul lui 2011. Isărescu a subliniat chiar că dezinflaţia este şi un rezultat statistic al creşterilor semnificative ale indicelui preţurilor de consum, după cum - începând cu cel de-al treilea trimestru din acest an - ar uma să se epuizeze efectele pozitive ale coborârii materiilor prime şi produselor agricole din 2011. "În anul 2012, profilul ratei anuale a inflaţiei este influenţat în mare măsură de efecte de bază", a spus guvernatorul băncii centrale.

Anul acesta inflaţia se va situa în interiorul bandei de 3% (+/-1%) vizată de BNR ca ţintă, dezinflaţia fiind mai accentuată în primul trimestru, când va atinge un minim de 2% sub influenţa efectului de bază, până la un maxim anual de 3,8% care ar urma să fie consemnat în cel de-al treilea trimestru. Traiectoria aceasta a indicelui preţurilor de consum este însă puternic influenţată de digerarea unor efecte de bază ale anului 2011 când, de asemenea, inflaţia a avut fluctuaţii foarte puternice. Tendinţa de dezinflaţie a fost vizibilă încă din ultima parte a anului trecut, pe măsura resorbirii şocului reprezentat de majorarea TVA în vara anului 2010, a afirmat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Ieftinirea produselor alimentare ca urmare a anului agricol bun a avut, de asemenea, un impact pozitiv major, în timp ce principalele efecte adverse au fost reprezentate de mărirea preţurilor administrate, în principal prin eliminarea subvenţiilor pentru energia termică acordată de bugetul de stat, şi de deprecierea nominală a leului în raport cu euro şi dolarul. Ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste, atât la nivelul consumatorilor, cât şi la cel al analiştilor, deopotrivă prin creşterea încrederii în politica monetară şi prin o percepţie mai bună asupra evoluţiei pieţelor financiare, contribuie la procesul de dezinflaţie.
Pentru 2012 BNR ia în calcul ipoteza unui an agricol normal şi în acest context, efectul de bază asupra produselor alimentare ar urma să afecteze negativ indicele preţurilor de consum. Anul va fi marcat, în continuare, de un deficit de cerere, în care produsul intern brut să crească sub potenţial, ceea ce ar accentua tendinţa deflaţionistă. Totuşi, reprezentanţii băncii centrale au identificat o uşoară revigorare a cererii de consum încă din ultimul trimestru al anului trecut. Chiar dacă deficitul de cerere persistă, influenţa acestuia asupra indicelui preţurilor de consum ar urma să fie mai mică. În aceeaşi direcţie, se observă o uşoară tendinţă a majorărilor salariale, însă aici "nu s-a sărit calul", iar faptul că cea mai mare parte a creşterilor operate sunt pentru angajaţii din sectorul neguvernamental este un element încurajator în această privinţă, a mai zis Isărescu.

Specialiştii BNR ne vor lămuri cum am "tras de păr" datele privind cantitatea de bani

În cadrul prezentării de ieri guvernatorul BNR a oferit date şi asupra dinamicii masei monetare în măsura în care a văzut o preocupare într-o parte a opiniei publice referitoare la natura monetară a presiunilor asupra scumpirilor. În opinia sa, creşterea masei monetare este în limita pe care o are şi economia naţională pentru un avans sustenabil şi nu prezintă deocamdată niciun risc pentru influenţarea inflaţiei.
Curierul Naţional a acordat importanţă acestui subiect al masei monetare, iar o serie de analişti şi-au exprimat îngrijorarea faţă de efectele asupra preţurilor de consum ale expansiunii masei monetare. Numai în luna decembrie 2011, masa monetară în sens larg a crescut cu 7 miliarde lei faţă de noiembrie, până la un maxim istoric de 216,2 miliarde lei, nivel dublu faţă de cel consemnat în ianuarie 2007. "Suntem pe o curbă inflaţionistă, fără îndoială", ne-a declarat atunci analistul financiar Bogdan Baltazar, care completa că transmiterea în preţuri va fi integrală. "Relaxarea monetară se accentuează", afirmase şi Călin Rechea, analist financiar, adăugând că mecanismul de creare a inflaţiei este utilizat în mod voit de către Banca Naţională, care răspunde unui plan cadru de acţiune aplicat de băncile centrale la nivel european. Cristian Păun, conferenţiar la ASE, spunea că multiplicarea monetară din sistem ar urma să creeze presiuni inflaţioniste în măsura în care expansiunea cantităţii de bani va fi contrapusă unei oferte relativ similare. "Mai devreme sau mai târziu, se va vedea şi în preţurile incluse de INS în coşul de inflaţie", ne-a declarat Păun.
Mugur Isărescu a zis, însă, ieri că mesajele nu sunt reale, iar datele statistice utilizate în argumentarea lor sunt "trase de păr". El a solicitat specialiştilor din cadrul BNR să vină cu precizări suplimentare pentru a răspunde unor îngrijorări care trebuie luate în considerare, atât timp cât se manifestă la nivelul opiniei publice.

Unde merge creditul

O altă percepţie greşită este aceea potrivit căreia BNR coboară artificial dobânzile la lei. Aceasta este o tendinţă a pieţei la care băncile comerciale au răspuns, singura mişcare divergentă fiind aceea pe creditele de consum, unde la contractele noi s-a observat o continuare a tendinţei de majorare a costurilor de finanţare. Acest lucru este însă şi un rezultat al reorientării strategice a instituţiilor de credit. Pentru faptul că băncile şi-au dezvoltat reţele de retail extinse nu trebuie să însemne că acestea trebuie să rămână prizoniere unui model de business.
Ceea ce se vede în costuri, se observă şi în volumul creditelor noi. Acestea au reluat creşterea din mai 2010, cu excepţia creditelor de consum, care încă se află pe un parcurs negativ. Acest lucru nu trebuie însă interpretat greşit. Populaţia s-a supraîndatorat în ciclul economic precedent şi tocmai de aceea ceea ce s-a întâmplat în anii 2007-2008 nu mai trebuie luat ca reper. Creditele pentru locuinţe s-au reînscris pe un parcurs ascendent, însă foarte uşor. Oamenii arată acum mai multă responsabilitate şi privesc altfel cumpărarea unei case, a mai spus Isărescu. El califică, de asemenea, drept "treptată şi solidă" redresarea creditului pentru companiile nefinanciare care poate fi sursă de creştere economică.

O competiţie a ridicării dobânzilor la depozite ar fi o "greşeală"

Sursa creditului ar putea fi tot mai mult economisirea internă şi Isărescu atrage atenţia că între componentele masei monetare depozitele populaţiei au avut cea mai bună dinamică. Acest lucru, pe de o parte, este bine întrucât se creează disponibilităţi pentru rambursarea împrumuturilor vechi şi arată totodată că oamenii sunt mai prudenţi. Pe de altă parte, însă, ei consumă mai puţin şi acest lucru poate afecta pe termen scurt creşterea economică. Isărescu a nuanţat că un nivel ridicat al economisirii ar fi sursă pentru investiţiile finanţate intern, contribuind la avansul economic pe termen lung.
Acest lucru ar fi cu atât mai important cu cât băncile cu capital străin tind să îşi reducă expunerea pe România, fapt care deja le afectează cota de piaţă. Guvernatorul BNR a lansat un avertisment pentru bănci să nu se lanseze într-o competiţie riscantă a majorărilor de dobândă pentru atragerea resurselor populaţiei sub formă de depozite. Bănci care oferă 7% la lei şi chiar 4% la euro, având în acelaşi timp oportunităţi reduse de plasamente, nu pot să nu stârnească suspiciunea supraveghetorului care urmăreşte identificarea riscurilor în sistemul bancar. "Rezervorul economisirii interne nu poate creşte la infinit, iar dacă el creşte va afecta consumul", a mai zis Isărescu subliniind că o competiţie a ridicărilor de dobândă pentru atragerile de depozite ar fi o greşeală.