Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Inflaţia de 7-8% nu trebuie să fie surprinzătoare, având în vedere că masa monetară în circulaţie a crescut în ultimul an cu 10,8%
Călin Rechea: BNR a trecut la tipărirea directă
Adrian Vasilescu: Mişcările înregistrate în numerar nu pot să determine inflaţia

România rămâne ţara cu inflaţia cea mai ridicată din Europa, iar scumpirile din ultima jumătate de an au lovit în nivelul de trai al majorităţii populaţiei active care a fost nevoită să suporte în acelaşi timp şi ajustări nominale ale veniturilor. Accelerarea ritmului de creştere a preţurilor de consum din ultima jumătate de an a fost explicată de Banca Naţională a României prin efectul majorării TVA, prin şocurile adverse din zona preţurilor administrate, precum şi prin importarea din pieţele internaţionale a inflaţiei de pe segmentul combustibililor, materiilor prime şi a mărfurilor alimentare.
BNR nu a indicat însă creşterea masei monetare din România ca o sursă a valurilor de scumpiri ale ultimului an. În intervalul ianuarie 2010 - ianuarie 2011, potrivit statisticilor băncii centrale, masa monetară în sens larg (M3) s-a mărit cu 7,1%, coincidenţă sau nu, o creştere aproape similară cu cea a ratei inflaţiei pentru aceeaşi perioadă, de 7%. Tendinţa a fost chiar mai vizibilă în ceea ce priveşte monetarul în circulaţie, care a avansat cu 10,8%.
Călin Rechea, analist financiar, spune că această corelaţie nu este întâmplătoare, majorările nediscriminate de preţuri fiind un efect al inflaţiei de natură monetară. El afirmă că singura explicaţie este aceea că Banca Naţională a trecut la tipărirea directă de bani, în încercarea de a monetiza şocul majorării de TVA. "BNR monetizează încontinuu", a declarat Rechea pentru Curierul Naţional. Consilierul guvernatorului băncii centrale Adrian Vasilescu spune, însă, că apariţia leilor în piaţă s-a făcut doar în contul valutei intrate în ţară sau a celei schimbate de Ministerul de Finanţe. Creşterea banilor în circulaţie este de natură sezonieră, iar aceasta nu poate influenţa dinamica preţurilor, mai spune oficialul BNR.
La 31 ianuarie a.c. masa monetară în sens larg (M3) se ridica la 199.216,2 milioane lei, creşterea anuală fiind de 7,1%, în timp ce numerarul în circulaţie a avansat în acelaşi interval cu 10,8%, cifrându-se la 26.398,6 milioane lei. Preţurile de consum au avut o traiectorie asemănătoare şi, reducând la absurd, am putea să ne imaginăm că în absenţa acestei creaţii monetare în România nu am fi avut niciun fel de scumpiri.
BNR se arată preocupată de persistenţa aşteptărilor inflaţioniste la nivelul populaţiei şi a agenţilor economici într-o perioadă în care accelerarea creşterii indicelui preţurilor de consum este explicată prin şocul din zona preţurilor administrate şi a majorării în pieţele internaţionale a costului energiei şi a cotaţiilor materiilor prime şi a mărfurilor alimentare. Banca centrală a indicat, de asemenea, majorarea TVA drept o măsură cu impact foarte ridicat asupra inflaţiei. Cu toate acestea, banca centrală omite un factor esenţial în formarea preţurilor şi care se află chiar în curtea sistemului financiar-bancar, respectiv cantitatea de bani.
Călin Rechea, analist financiar, consideră însă că inflaţia de natură monetară este principala sursă a scumpirilor care lovesc în nivelul de trai al populaţiei. "Nu văd cum cele două pot fi deconectate", a spus Rechea, adăugând că, în opinia sa, BNR a trecut la tipărirea directă de monedă. Astfel, şi în etapa de boom, s-a realizat o expansiune a masei monetare chiar şi de 60-70% anual, însă aceasta a fost realizată în principal de băncile comerciale şi a afectat în primul rând preţurile activelor, în special ale celor imobiliare, resimţindu-se mai puţin pe bunurile de consum. Acum însă a apărut o divergenţă, în sensul că elementele care ţin de fluxul de credit se depreciază, iar produsele de strictă necesitate se scumpesc.

O ducem mai prost, dar vânturăm tot mai mulţi bani

Majorările de preţuri pe toate segmentele indică sursa monetară a inflaţiei, susţine Rechea. El spune că acest lucru este mai puţin vizibil întrucât datele care vin dinspre BNR nu sunt foarte concludente în acest sens. Banca centrală a schimbat definiţia masei monetare M1, iar istoricul nu merge mai departe de 2007. "Datele BNR pentru indicatorii monetari nu sunt transparente", a mai spus Rechea, care crede că oficialii instituţiei încearcă direcţionarea atenţiei de la cauza principală a inflaţiei către alte zone.
Aceasta însă apare evidentă atunci când ne uităm pe statisticile pentru toate tipurile de masă monetară. "Dacă la M3 se poate spune că e ceva prea vag, dacă la M2 sau M1 iarăşi se pot aduce anumite argumente că nu contează, în schimb la M0, adică monetarul în circulaţie, ar trebui să conteze", a zis analistul financiar. El atrage atenţia că acesta crescuse în decembrie 2010 cu 13% la o bază de calcul anuală. Dinamica s-a redus în ianuarie, la 10,8%, dar tendinţa rămâne. Mai mult decât atât, aceasta ar putea anunţa noi scumpiri întrucât efectul în piaţă nu se transmite imediat.
Consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu a declarat pentru Curierul Naţional că majorarea numerarului are explicaţii sezoniere. Astfel, în luna decembrie a anului trecut am avut un impuls puternic rezultat dintr-un elan de consum al populaţiei după doi ani de înfrânare. Perspectiva ieşirii din criză a încurajat acest comportament, însă puseul de creştere pentru masa monetară în circulaţie ar putea fi singular. Vasilescu a mai explicat că M0 include atât banii care circulă, cât şi conturile curente care sunt preferate de români şi care au fost promovate de către băncile comerciale. În plus, companiile au ajuns la rândul lor să prefere plata în numerar, având în vedere cazurile frecvente în care fiscul trage banii direct din conturi.
Singura legătură pe care oficialul băncii centrale o vede între preţurile de consum şi expansiunea masei monetare este retragerea din depozite pentru efectuarea unor cheltuieli şi achiziţii. Totuşi, potrivit statisticilor BNR depozitele au avut o dinamică pozitivă. Astfel, în luna ianuarie a.c. economiile în lei ale populaţiei au avansat cu 8,2% la o bază de calcul anuală, în timp ce depozitele constituite de firme au urcat cu 14,1%.
Creşterea masei monetare în circulaţie nu poate fi pusă în legătură directă cu preţurile de consum, a rezumat Vasilescu: "Mişcările înregistrate în numerar nu au o semnificaţie aparte. Nu pot să determine inflaţia."

O politică monetară nearticulată?

BNR neagă existenţa inflaţiei monetare, aşa cum o fac şi oficialii Rezervei Federale Americane, spune Călin Rechea, adăugând că scumpirile combustibililor fosili, ale materiilor prime şi mărfurilor alimentare sunt rezultatul tipăririi de bani. Analistul financiar s-a uitat pe o serie de indicatori pentru preţurile plantelor vegetale, ale cerealelor şi chiar ale cărnii pentru ţările din regiune (Polonia, Ungaria, Cehia) şi acolo deja sunt creşteri de 60% sau chiar 80%. Acestea abia urmează să fie transferate către România, care nu are o producţie internă de alimente capabilă să atenueze şocurile. Rechea spune că măsura de apreciere a monedei cu două-trei procente prin care BNR încearcă să reducă inflaţia importată nu poate compensa acest val: "Nu cred în această apreciere a leului, mai ales că nu are legătură cu vreun element fundamental care să ţină de economia românească. Este o măsură pe termen foarte scurt."
Politica Băncii Naţionale în ansamblul ei este considerată nearticulată de către analistul financiar: "Dobândă de politică monetară de 6,25%, inflaţie de 7,6% şi ţintă de 3% care este greu de crezut că va fi atinsă. Sunt elemente care nu se corelează", a zis Rechea. În opinia sa, BNR încearcă să ţină dobânda artificial jos pentru ca statul să se împrumute cât mai ieftin, deşi piaţa are în vedere un cu totul alt cost al banilor. Banca centrală mizează pe efectul de bază astfel încât şocul inflaţionist de după majorarea TVA să se resoarbă începând din toamnă. Totuşi, la rate lunare de 0,7%-0,8% ca la acest început de 2011 se va ajunge la un nivel anualizat de 8% înainte de a se intra în toamnă.

S-a monetizat şocul creşterii de TVA?

Călin Rechea mai spune că şocul măririi TVA ar fi fost altfel recepţionat de piaţă, dacă nu am fi avut expansiune a masei monetare. Consumatorii ar fi preluat o parte mai mare din impact în zona bunurilor de strictă necesitate, în timp ce producătorii şi comercianţii ar fi fost nevoiţi să resoarbă mai mult prin reducerea marjelor pe alte segmente de piaţă. "Ar fi avut loc o ajustare relativă a preţurilor, însă BNR a monetizat majorarea de TVA", a zis Rechea. Argumentul său este că în piaţă creşterile de preţuri nu au survenit încă din vară, ci abia din toamnă, pe măsura creşterii masei monetare. Creşterea numerarului în circulaţie se apropie de tipărirea clasică de bani, a adăugat analistul financiar.
Adrian Vasilescu exclude însă această variantă că Banca Naţională ar fi încercat să monetizeze şocul ridicării de TVA. Sursele creaţiei monetare sunt exclusiv leii emişi ca echivalent valutei din ţară. În condiţiile în care creditul bancar clasic s-a restrâns, banii au apărut în principal din creditul guvernamental. Banii contractaţi ca împrumut de Ministerul de Finanţe s-au întors în economia reală, ca plăţi de salarii şi achitarea de facturi către companiile care au prestat servicii pentru instituţiile publice.
Vasilescu a mai spus că intrările nete de capital, în schimbul cărora avem emisiune de lei, contribuie la sporirea masei monetare. Procesul de scădere a fluxurilor de capital a încetat şi de acum urmează reluarea unei tendinţe de creştere, ceea ce se va reflecta şi în cantitatea de bani.

Un hazard moral care amână un colaps inevitabil

Indiferent de sursa de creaţie, masa monetară în expansiune creează distorsiuni economice şi introduce hazard moral, afirmă Călin Rechea. Inflaţia este doar unul dintre efectele negative. Aceasta este în primul rând un fenomen monetar. "Preţurile cresc deoarece preţurile cresc nu este o explicaţie acceptabilă. Chiar şi în cazul şocurilor exogene, preţurile nu pot creşte generalizat. Poate să sară în aer preţul petrolului. Dacă însă băncile centrale nu tipăresc bani, scade altceva. Nu au cum să crească toate", a explicat analistul financiar.
În sistemul actual banii îşi pierd toate cele trei funcţii, de mijloc de schimb, unitate de măsură şi instrument de conservare a valorii. "Nu se mai conservă nimic. O creştere a inflaţiei de 2% pe an conduce la dublarea preţurilor în 30 de ani, suficient pentru a înjumătăţi contribuţiile pentru fondurile de pensii. Stabilitatea preţurilor nu înseamnă inflaţie 2%, ci inflaţie zero", a spus Rechea. De asemenea, dezechilibrarea masei monetare face ca preţul să îşi piardă rolul foarte important de semnal economic: "Nici nu mai ştii dacă atunci când ai făcut o investiţie ai luat o decizie bună sau nu. Nu mai există o alocare corectă a resurselor."
În economia românească, expansiunea nesustenabilă a creditului din anii de boom nu este reglată tocmai din cauza hazardului moral din zona politicii monetare. Dacă economia de piaţă ar fi funcţionat, ar fi trebuit să avem o corecţie brutală în care creditorii şi debitorii care au alocat greşit capitalul ar fi trebuit să îşi ia pierderile. Ar fi intrat în scenă alţi actori, care să cumpere activele cu 10% din valoarea împrumutului iniţial, aceştia urmând să împingă, cu o altă eficienţă, un nou ciclu de creştere. Realocarea capitalului şi activelor întârzie şi agonia se prelungeşte. "La nivel global, este evident că structura asta nu are viitor. Ea nu va putea fi menţinută la infinit. Nu ştim cât va mai funcţiona. Depinde cât de departe vor merge băncile centrale cu inflaţia", a conchis Rechea.