Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Consultanţii sunt de părere că o scădere cu doar câteva procente a CAS nu va avea efectele dorite
Jan Glas: Pentru 100 euro daţi angajatului, angajatorul plăteşte 80 euro taxe, ideal ar fi ca taxele să ajungă la 50 euro
Pârvu: Peste 75% din salariul angajatului sunt taxele plătite la stat, angajatorul plăteşte toate dările, doar pe hârtie se împart

România are o problemă majoră cu fiscalitatea excesivă pe forţa de muncă, CASS ar trebui reduse semnificativ pentru a se dezgheţa piaţa forţei de muncă, a declarat Jan Glas, managing partner al firmei de consultanţă financiară TPA Horwath România. "România nu este o ţară competitivă pentru că are o fiscalitate excesivă, în special cea pe forţa de muncă. Singura taxă competitivă este impozitul pe profit de 16%, în rest nu ne putem mândri cu nimic. Când vin investitorii străini în România, singurul lucru care îi interesează este costul forţei de muncă, şi nu numărul de taxe şi valoarea acestora este problema. Dacă aude că pentru 100 de euro daţi angajatului, el plăteşte încă 80 de euro taxe, nu va fi prea încântat şi va căuta altă ţară unde să-şi deschidă afacerea. România şi mai ales economia au nevoie de o reducere a taxelor pe forţa de muncă'', a declarat în cadrul unei conferinţe Jan Glas.
Acesta mai susţine că o reducere cu doar câteva procente nu va ajuta cu nimic. "Dacă eu în loc de 80 de euro voi plăti statului 77 euro, nu mă va impresiona absolut deloc. De aceea susţin că CASS ar trebui reduse semnificativ, adică de la 80 de euro să plătesc 50 de euro, mai exact jumătate din cât dau angajatului să fie taxele. Dar ca să ajungem aici trebuie să scădem cu peste 30%, ceea ce cred că este aproape imposibil de făcut. Abia atunci România va putea spune că are o piaţă a forţei de muncă competitivă, atât în ceea ce priveşte costurile, cât şi performanţa'', a mai spus managing partner-ul firmei de consultanţă financiară TPA Horwath România.

După opinia consultantului financiar, în cazul în care s-ar reduce contribuţiile, angajatorul ar putea îndrepta o parte din banii rămaşi către salariul angajatului. ''Este foarte probabil ca angajatorul când va vedea că dă mai puţini bani statului va fi tentat să-i mai mărească salariul angajatului, pentru că nu-l va mai costa la fel de mult ca până acum. Apoi, odată ce creşte salariul, automat şi angajatul va avea mai mulţi bani pentru consum, ceea ce va stimula şi economia. Practic se va crea un cerc care va conduce în final la redresarea economiei româneşti'', a explicat Glas.

CNIPMMR: Contribuţiile trebuie scăzute cu peste 10-15%

Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florea Pârvu, este de părere că reducerea contribuţiilor ar trebui să fie una drastică. ''Scăderea cu doar câteva procente nu va scoate nimic la lumină. Avem nevoie de o scădere cu peste 10-15%, pentru a se produce ceva benefic în piaţă. Am tot arătat guvernanţilor că peste 75% din salariul angajatului sunt taxele plătite la stat, angajatorul plăteşte toate dările, doar pe hârtie se împart. Chiar dacă în lege sunt taxe plătite de angajat şi taxe plătite de angajator, acestea sunt toate plătite de angajator, pentru că niciodată nu o să vină muncitorii cu bani de-acasă pentru a-şi plăti taxele'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Florea Pârvu.
Acesta susţine că odată ce va fi redusă fiscalitatea pe forţa de muncă şi se vor înăspri pedepsele pentru cei ce angajează la negru, piaţa muncii va deveni mai atractivă pentru investitorii străini. ''Din moment ce angajatorul se va trezi cu mai mulţi bani în buzunare după reducerea CASS, nu va mai fi tentat să angajeze la negru, pentru că munca la negru îl va costa mai mult decât cele câteva procente plătite la stat. Cred că o reducere masivă a contribuţiilor sociale şi înăsprirea pedepselor pentru munca la negru vor scoate la suprafaţă un procent semnificativ din economia gri a României'', a mai afirmat vicepreşedintele CNIPMMR.

Promisiuni din partea guvernanţilor avem

Guvernul are în vedere reducerea contribuţiilor de asigurări sociale în a doua jumătate a anului în curs, dar acest lucru depinde de mersul economiei, a declarat luna trecută premierul Emil Boc. ''În funcţie de evoluţia economiei, guvernul are în vedere reducerea fiscalităţii cu forţa de muncă. Sperăm ca în partea a doua a anului să putem fi în situaţia să încercăm această diminuare a fiscalităţii cu forţa de muncă. Totul depinde de mersul economiei'', a afirmat primul-ministru.
La începutul anului, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, menţiona de asemenea posibilitatea reducerii CAS începând cu al doilea semestru. Oficialul MFP a spus atunci că şi-ar dori ca situaţia financiară a României la mijlocul anului în curs să permită o reducere a contribuţiilor sociale, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat. "Nivelul costului forţei de muncă este ridicat în România, dar acest lucru (reducerea contribuţiilor sociale - n.r.) trebuie făcut împreună cu flexibilizarea Codului Muncii. Noi trebuie să studiem posibilitatea reducerii'', susţinea şi ministrul Finanţelor.

Mai avem de muncă la Codul Fiscal

Consultanţii financiari din cadrul firmei TPA Horwath România susţin că actualul Cod Fiscal este mult prea greoi chiar şi pentru specialişti. "Avem un Cod Fiscal foarte greu de citit şi mai ales de înţeles, chiar şi pentru specialişti. Normele contravin legilor, sau legile sunt prea greu făcute pentru a putea fi înţelese. Mai mult, ANAF are probleme mari cu rambursarea TVA. Dacă un contribuabil întârzie cu dările către stat, penalizările ajung chiar şi la 34% pe an, în timp ce statul nu plăteşte nimic dacă întârzie cu plata către agenţii economici. Există această inechitate între contribuabili şi stat. Avem nevoie de amenzi mai mari pentru ca cel care a fost amendat să simtă că a scos nişte bani din buzunar pentru infracţiunea comisă, ca apoi să se gândească de două ori dacă mai merită sau nu să fure statul'', au declarat consultanţii, care au adăugat că ultimele controale ale Gărzii Financiare dau un semnal bun investitorilor doar dacă vor fi continuate.

În prezent, pentru veniturile acordate angajaţilor, angajatorul plăteşte contribuţii de sănătate - 5,2%, contribuţie de şomaj - 0,5%, contribuţie de pensie - 20,8%, contribuţie la fondul de garantare a creanţelor salariale - 0,25%, contribuţia pentru asigurări de accidente de muncă şi boli profesionale - 0,15-0,85%, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii medicale - 0,85% şi reţine angajaţilor contribuţie de sănătate - 5,5%, contribuţie de şomaj - 0,5% şi contribuţie de pensie - 10,5%. La acestea se adaugă impozitul pe venit de 16%.

Pe locul doi în UE după creşterea costurilor cu forţa de muncă

România ocupă locul doi în UE, după Bulgaria, în funcţie de creşterea din ultimul trimestru al anului trecut a costurilor cu forţa de muncă pentru o oră de lucru, de 5,4%, faţă de perioada similară din 2009, avansul mediu la nivelul blocului comunitar fiind de 2%, potrivit Eurostat. Costurile totale cu forţa de muncă includ cheltuielile legate de salarii şi pe cele nonsalariale, dar nu cuprind stimulentele sau cheltuieli precum cele referitoare la recrutare, pregătire, calificare sau echipament.
Costurile salariale pentru o oră de muncă din România au crescut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 5,4%, ritm în care au avansat şi costurile nesalariale. În industrie, cheltuielile totale au urcat cu 6,9%, în timp ce costurile salariale şi cele nonsalariale au avansat cu 6,9%, respectiv 6,7%. În construcţii şi sectorul serviciilor, toţi indicatorii au crescut cu 0,6%, respectiv 5,2%. În Bulgaria, costurile totale cu forţa de muncă au urcat cu 7,6%. Cheltuielile salariale au crescut cu 9,1%, iar cele nesalariale au avansat cu 0,6%. În UE, costurile salariale s-au majorat cu 2,1%, iar cele nesalariale au urcat cu 1,5%.