Acest articol contine 2 imagini:

» Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR
» Cristian Pârvan, directorul general al Confederaţiei Naţinale a Patronatului Român

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Croitoru: Chiar dacă mediul privat cere o reducere drastică a dobânzii-cheie, ea se va face cu paşi mici
Chidesciuc: Până la finele lunii iunie aceasta ar putea ajunge la 6%, dar nu vor fi scăderi bruşte
Pârvan: Până când va ajunge mult mai jos, ne uităm la stat cum absoarbe toţi banii eliberaţi în piaţă

Banca Naţională a României va mai reduce, în perioada următoare, dobânda de politică monetară, dar nesemnificativ, a declarat, ieri, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. "Banca Naţională va mai reduce dobânda-cheie în perioada următoare, dar nu semnificativ. Cine se aşteaptă la scăderi mari va fi dezamăgit", a spus Croitoru, în cadrul unei mese rotunde organizate de firma AT Kearney. El a menţionat că există o cerere foarte mare din partea mediului privat pentru reducerea mai drastică a ratei de politică monetară, ca urmare a contracţiei PIB de anul trecut, de 7%, şi a evoluţiei inflaţiei (core inflation s-a situat la 6,3% în decembrie şi la 1,903% în ianuarie). "Acesta este un suport bun pentru ca oamenii să ceară reducerea dobânzii", a adăugat Croitoru, citat de Mediafax.
El a menţionat că opiniile sale prezentate în cadrul mesei rotunde sunt în nume propriu şi nu reprezintă părerea BNR. "Politica BNR va fi prudentă pentru că - şi asta este opinia mea personală, şi nu punctul de vedere al BNR- în 2010 vom vedea o reluare a intrărilor de capital în România, ceea ce va exercita presiune pe curs. Pe de altă parte, Banca Naţională are în continuare ca principală sarcină ancorarea inflaţiei şi de aici şi dilema legată de reducerea dobânzii. Şi această dilemă va fi rezolvată în Consiliul de Administraţie al BNR, în funcţie de date", a menţionat Croitoru.
El a adăugat că deciziile BNR legate de dobândă vor fi "spre dezamăgirea celor care presează banca centrală să reducă rata cu paşi mai mari", scăderea urmând să se facă cu paşi mici.Croitoru a explicat reluarea intrărilor de capital în 2010, în România, prin creşterea exporturilor, revenirea încrederii în piaţă, dar şi prin prisma estimărilor privind investiţiile străine directe făcute de instituţii din străinătate.

Chidesciuc: BNR vrea să menţină ratele de dobândă scăzute

Economistul-şef al ING Bank România, Nicolae Alexandru-Chidesciuc, este de părere că dobânda-cheie ar putea ajunge la finele lunii iunie la 6%.
''Ne aşteptăm ca BNR să reducă treptat dobânda de politică monetară, iar la finalul lunii iunie aceasta să ajungă la 6,25%, poate chiar 6%. Mai jos de atât nu cred că se poate, pentru că ar apărea unele dezechilibre în piaţă. Pe de altă parte, prin măsurile luate, banca centrală urmăreşte reducerea ratei de dobândă în piaţă. Nu cred că se pune problema salvării cursului valutar, ci mai degrabă BNR vrea ţintirea inflaţiei, adică stabilitatea preţurilor şi menţinerea ratelor de dobândă la un nivel cât mai scăzut pentru a se relua creditarea către firme şi populaţie'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Nicolae-Alexandru Chidesciuc.

Statul are nevoie anul acesta de 60 de mld. lei

În ceea ce priveşte relansarea creditării, economistul-şef al ING Bank susţine că odată cu reducerea dobânzii-cheie companiile vor fi primele care vor beneficia de banii eliberaţi de BNR. ''Statul va continua să se împrumute pentru că are mare nevoie de finanţare, mai exact are nevoie de circa 60 de miliarde de lei. O mare parte din aceşti bani îi va lua de la bănci. Pe de altă parte, companiile vor fi primele care vor simţi o relansare a creditării, pe când populaţia va mai avea de aşteptat. Companiile vor fi active în ceea ce priveşte creditarea odată cu scăderea dobânzii-cheie, pentru că şi capacitatea lor de negociere este mai mare şi astfel pot beneficia de scăderea ratei de dobândă , în pofida populaţiei'', a explicat Chidesciuc.

Pârvan: MFP ia toţi banii eliberaţi de BNR

Oamenii de afaceri au cerut în nenumărate rânduri ca BNR să reducă dobânda de politică monetară pentru ca băncile să dea drumul creditării şi către mediul privat. ''Noi mereu am cerut ca BNR să reducă dobânda-cheie pentru ca şi băncile la rândul lor să dea drumul creditării. Aceasta rămâne o cerinţă constantă din partea mediului de afaceri. Pe de altă parte, atâta vreme cât BNR nu va reduce mai drastic dobânda, sectorul privat tot nu va putea avea parte de finanţare din partea băncilor, pentru că statul ia tot. Fie că se împrumută pe termen scurt sau lung, statul continuă să ia banii de la bănci. De aceea cred că atunci când banca centrală va face o reducere mai drastică a dobânzii, banii eliberaţi în piaţă vor ajunge şi pentru stat, dar şi pentru întreprinzători. Până atunci, ne uităm la stat cum absoarbe toţi banii eliberaţi în piaţă'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Cristian Pârvan, directorul general al Confederaţiei Naţinale a Patronatului Român (CNPR). Totodată, acesta a mai spus că BNR a rămas singura instituţie care ia măsuri pentru a putea adopta moneda euro. ''Măsurile luate de BNR vin în ajutorul României de a se încadra în Tratatul de la Maastricht. De altfel, se pare că doar BNR mai ia măsuri benefice pentru intrarea în zona euro, că statul se pare că nu face nimic în acest sens. Banca Naţională va trebui să reducă dobânda-cheie în 2 ani la 4,5 - 5%. Poate atunci mai lasă Finanţele bani întreprinzătorilor'', a explicat Pârvan.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa din 3 februarie, reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte, la 7%, după ce la începutul lunii ianuarie rata fusese diminuată cu alte 0,5 puncte, de la 8% la 7,5%. Banca centrală a redus în 2009 dobânda de politică monetară cu 2,25%, de la 10,25% la 8% pe an.

Croitoru: Băncile elene nu vor scoate bani din România

Băncile-mamă greceşti ar putea să ceară subsidiarelor din România să scoată banii din ţară, din cauza problemelor de lichiditate, dar este puţin probabil să se întâmple asta, având în vedere că obţin profit pe piaţa locală, a declarat miercuri Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. "Lichiditatea ar fi unul dintre motivele pentru care băncile-mamă greceşti ar cere subsidiarelor din România să scoată banii din ţară. Nu este rezonabil, pentru că asta ar însemna că băncile-mamă sunt într-o situaţie foarte grea. Pe de altă parte, subsidiarele din România fac profit şi costul de finanţare este mai mare în Grecia, după cum arată evoluţia CDS-urilor", a spus Croitoru. Acesta a arătat că 27% din activele din sistemul bancar sunt deţinute de bănci din Grecia.
Băncile elene sunt prezente între cele mai mari 10 instituţii de credit din România prin intermediul Alpha Bank şi EFG Eurobank, acţionarul majoritar al Bancpost. Alte bănci elene importante prezente în România sunt Piraeus Bank, National Bank of Greece, prin intermediul Banca Românească, sau Marfin Bank.