Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

van Groningen: Cine îşi imaginează că ne vom întoarce la ritmul de creştere a creditării din 2007-2008, va fi dezamăgit
Şeful Raiffeisen Bank crede că ar trebui să ne îndreptăm şi spre problemele celor  85-90% dintre clienţii bun-platnici care fac economia să meargă

Preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, a declarat într-un interviu pentru Curierul Naţional, că, în ceea ce priveşte reluarea creditării, mizează pe o creştere uşoară. "Probabil că va reveni treptat apetitul pentru credite pe termen scurt şi mediu şi cu un anumit decalaj pentru credite pe termen lung", a spus Groningen. Totodată, şeful Raiffeisen Bank este convins că ne-am aplecat cu toţii asupra problemelor cu care se confruntă 10-15% dintre clienţii care au probleme cu rambursarea unor credite, uitând de ceilalţi. "Ce facem pentru cei 85-90% care, deşi au dificultăţi, rambursează credite, plătesc impozite, continuă activitatea economică, menţin locuri de muncă, plătesc salarii şi aşa mai departe?", subliniază Steven van Groningen.

Cum va fi anul 2010 pentru sistemul bancar din România?  
 
Va fi al doilea an dificil, cu multe incertitudini care ţin de politicile economice şi fiscale, de şomaj etc. Avem însă şi şanse de revenire economică în special în semestrul al doilea, dacă semnele pozitive din economiile vest-europene vor fi confirmate în lunile imediat următoare.  
 Sistemul bancar în ansamblu - deşi nu toate băncile - se va confrunta cu profituri în scădere, pe fondul creşterii provizioanelor; băncile trebuie să controleze şi mai bine costurile, să-şi îmbunătăţească eficienţa. Accentul strategic se mută de pe produse către clienţi şi nevoile lor, care sunt de asemenea în schimbare. Serviciile de bună calitate se bazează într-o mare măsură pe salariaţii din bănci (desigur, şi pe sistemele şi expertiza băncilor), oameni care sunt în ultima vreme puşi la zid ca şi când ar fi vinovaţi de toate lucrurile neplăcute care li se întâmplă românilor; din această perspectivă, asigurarea unui nivel corespunzător al serviciilor va fi o provocare. Pot apărea şi consolidări în industrie, ca rezultat al unor fuziuni/preluări pe pieţele de origine, regionale etc.  
 
- Când vor relua din nou băncile creditarea pe scară largă?  
 
Depinde ce înţelegem prin "creditare pe scară largă". Dacă cineva crede că ne vom întoarce la ritmul de creştere a creditării din 2007 - 2008, va fi dezamăgit. Mizăm pe o creştere uşoară a volumului de credite. Probabil că va reveni treptat apetitul pentru credite pe termen scurt şi mediu (credite personale, carduri de credit, overdraft, respectiv credite pentru capital de lucru) şi cu un anumit decalaj pentru credite pe termen lung (credit ipotecar, credite de investiţii). De asemenea, cofinanţările pentru proiecte care vor fi realizate cu fonduri europene ar trebui să crească, dar depinde foarte mult de capacitatea autorităţilor de a stimula utilizarea acestor fonduri.  
 
- Ce se întâmplă în privinţa relaţiei bănci-clienţi având în vedere creşterea continuă a numărului de restanţieri? Preconizaţi o creştere a executărilor silite?  
 
Relaţia cu clienţii va fi punctul central al strategiei multor bănci, după ce în anii anteriori focusul a fost pe produse (mai întâi pe credite, ulterior pe depozite).  
Pe ansamblul sistemului bancar sunt probabil 10 - 15% dintre clienţi care au probleme cu rambursarea unor credite. Dintre aceştia, o parte au probleme reale, în principal din cauza scăderii veniturilor familiei şi/sau pierderii locului de muncă; există şi persoane pentru care criza este un pretext să nu mai ramburseze creditele. La fel, dintre clienţii companii, fie că sunt mari sau IMM-uri: unele activează în sectoare cu scăderi mari de vânzări, cu încasări amânate etc. Întrebarea fundamentală pentru noi este: aceste dificultăţi sunt temporare sau pur şi simplu compania respectivă nu are un model de afacere viabil, sau care a fost viabil doar într-o conjunctură favorabilă a pieţei? Pentru prima categorie găsim cu siguranţă o soluţie, împreună cu clientul. Pentru cea de-a doua categorie, nu cred că este sănătos ca băncile să pună în continuare bani într-o afacere care nu are şanse, să rostogolim credite ca să ţinem în viaţă o afacere în fapt falimentară (evergreening). De asemenea, pentru noi, şi în cazul companiilor, şi al persoanelor fizice, este importantă atitudinea clientului: unde avem transparenţă şi cooperare, aproape sigur putem găsi o soluţie. Una este când clientul vine la bancă imediat ce anticipează dificultăţi, alta este când clientul are deja restanţe, nu răspunde la telefon şi foloseşte tot felul de subterfugii să nu discute cu noi. Sunt destule exemple de companii care au abuzat de prevederile legii insolvenţei în detrimentul creditorilor, fie bănci, fie furnizori. Şi nu în ultimul rând în detrimentul climatului economic general. 
În orice caz, până la executare silită, sunt multe etape în care se poate găsi o soluţie; în cazurile în care ajungem acolo, este deja clar că nu se poate face nimic altceva. Există impresia - greşită - că până acum nu au existat executări silite. În ceea ce ne priveşte, activele pe care încercăm să le valorificăm prin procedura legală a executării silite sunt publicate pe site-ul băncii. 
Pe de altă parte, toată lumea, de la autorităţi la opinia publică, pare preocupată numai de cei 10-15% care din motive diverse nu rambursează creditele. Ce facem pentru cei 85-90% care, deşi au dificultăţi, rambursează credite, plătesc impozite, continuă activitatea economică, menţin locuri de muncă, plătesc salarii şi aşa mai departe? Cred că, în special, pentru cei care fac economia să meargă avem responsabilitatea să găsim soluţii financiare şi să îmbunătăţim calitatea serviciilor.  

- Care sunt priorităţile Raiffeisen Bank pentru anul acesta?  

Prioritatea noastră numărul 1 sunt clienţii Raiffeisen Bank; mai multe oferte pentru nevoile financiare ale fiecărui segment sau subsegment în parte, servicii mai bune, simplificarea proceselor, un mediu mai prietenos în agenţii. Controlul costurilor şi îmbunătăţirea eficienţei rămân, de asemenea, prioritare.  
 
- Ce aşteaptă Raiffeisen Bank de la 2010? Dar de la BNR?  

În primul rând eliminarea unor incertitudini pe partea de politici economice şi fiscale, clarificarea strategiei pentru sectorul bugetar. În fond, ceea ce aşteptăm de la Guvern şi autorităţi în general este ceea ce se aşteaptă de la managementul unei companii: o strategie pe termen mediu şi lung şi execuţia acesteia prin planuri şi bugete multianuale şi anuale. O acţiune guvernamentală coerentă şi hotărâtă ar reda încrederea populaţiei şi companiilor în viitor, şi ar stimula atât investiţiile, cât şi consumul.
Cred că banca centrală a făcut şi face ceea ce trebuie: supravegherea atentă a pieţei, menţinerea stabilităţii leului şi, acum, scăderea treptată a dobânzilor.