Procesul se va relua treptat, şi nu va fi generalizat la nivelul tuturor băncilor. Deja se vede o departajare între bănci" - Mugur Isărescu guvernator BNR

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

''Sistemul bancar este încă extrem de rigid în ce priveşte creditarea''

Procesul de creditare se va relua treptat în următoarea perioadă, dar nu va fi generalizat, urmând să existe diferenţe semnificative de la o bancă la altă, sistemul bancar fiind încă "extrem de rigid" în ce priveşte creditarea,  a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Procesul de creditare va fi reluat. Nu credem că va fi brusc, rapid, nu va exista o linie de demarcaţie. (...) Procesul se va relua treptat, şi nu va fi generalizat la nivelul tuturor băncilor. Deja se vede o departajare între bănci", a spus Isărescu.
El opinează că unele bănci vor rămâne preponderent cu activităţi pe pieţele financiare şi ar putea să se specializeze pe astfel de operaţiuni. Guvernatorul BNR crede că reluarea creditării nu va aduce presiuni importante pe evoluţia inflaţiei.

Ţigările au lovit puternic inflaţia

BNR a urcat prognoza de inflaţie pentru 2010 de la 2,6% la 3,5% şi estimează pentru 2011 o rată de 2,7%. Ţintele de inflaţie pentru acest an şi 2011 au rămas aceleaşi, de 3,5% plus/minus un punct procentual, respectiv 3% plus/minus un punct procentual. "Va fi şi în ianuarie un impact negativ de la preţul petrolului. Am rectificat astfel semnificativ şi prognoza pe acest an. (...) Mai mult de o cincime din impactul inflaţionist provine dintr-o măsură administrativă", a declarat Isărescu.
"Spre finalul  anului şi începutul lui 2011 vom avea rata sub ţintă şi foarte probabil o să avem şi rata inflaţiei anuale chiar sub marja de variaţie. Apoi estimăm o uşoară revenire, pentru că, odată cu creşterea economică, deficitul de cerere se micşorează, iar impactul dezinflaţionist al deviaţiei PIB se micşorează", a explicat guvernatorul.
El a precizat că BNR estimează că, în ianuarie 2010, preţul ţigărilor a avut în continuare un impact negativ asupra inflaţiei "şi, în consecinţă, am refăcut calculul (referitor la prognoza de inflaţie pe 2010, n.r.)". ''Ţigările au dat o lovitură puternică inflaţiei, atât la finele lui 2009, cât şi anul acesta. Şi anul acesta ţigările vor lovi puternic inflaţia'', a explicat guvernatorul BNR.

Volatilitatea rezonabilă a cursului e ''benefică''

Volatilitatea rezonabilă a cursului este benefică, iar anul trecut a arătat că o volatilitate excesivă nu face bine, în condiţiile în care variaţiile se transpun cu precădere în creşterea preţurilor, şi mai puţin în scăderea lor, a declarat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "În această ţară, vizibilitatea cursului a rămas foarte mare şi atunci când există variaţii mici, absolut normale, lumea mişcă din cap în toate direcţiile. (...) Volatilitatea excesivă nu ne face bine. O volatilitate mai mică face bine economiei. O volatilitate rezonabilă a cursului de schimb este benefică. Nu ne interesează modificarea cursului cu 2-3 procente. Până şi etalonul aur avea două puncte de fluctuaţie, care înseamnă nouă bani din ziua de azi", a arătat Isărescu.
El a precizat că şi anul trecut a arătat că o volatilitate excesivă nu ne face bine. "Ştim că variaţiile cursului sunt total asimetrice în ceea ce priveşte preţurile. Dacă se apreciază cursul, preţurile nu prea se mişcă, în schimb deprecierea este primul motiv de majorare a preţurilor", a spus Isărescu.

Lichiditatea excesivă din ianuarie a împiedicat scăderea RMO la lei

Lichiditatea excesivă din piaţă în luna ianuarie s-a creat rapid, prin "descărcarea poziţiilor lungi" pe euro, în aşteptarea unei deprecieri a leului, acesta fiind unul din motivele pentru care BNR a decis să nu reducă RMO pentru pasivele în lei, a precizat guvernatorul BNR. "Lichiditatea excesivă a apărut peste noapte în ianuarie, după ce în decembrie nivelul indica un deficit mare de lichiditate. S-a creat prin descărcarea poziţiilor lungi pe euro. Asemenea mişcări rapide le considerăm nu neadecvate, dar pot fi surprinzătoare şi nu ne luăm angajamentul să contracarăm orice mişcare de sentiment din piaţă", a spus Isărescu. Guvernatorul a adăugat că banca centrală ar putea decide "pe parcurs" reducerea RMO pentru pasivele în lei, "dar acum nu putem lua o asemenea măsură, chiar dacă vrem încurajarea creditării în lei".  "Acum excesul s-a creat prin descărcarea poziţiilor lungi. Majoritatea operatorilor au aşteptat deprecierea leului şi până la urmă s-au plictisit. Nu ştim cât de durabilă va fi această schimbare de atitudine", a mai spus guvernatorul. În privinţa RMO la pasivele în valută, Isărescu a precizat că BNR nu vrea să încurajeze creditarea în valută.

Deficitul bugetar de 5,9% din PIB este rezonabil

Un buget cu un deficit de 5,9% din PIB este rezonabil în contextul actual, fiind o piesă-cheie pentru programul cu FMI şi CE, a declarat guvernatorul BNR. "Un buget cu deficit de 5,9% din PIB nu poate fi salutat de o bancă centrală. Îl considerăm rezonabil în contextul actual şi este o piesă-cheie pentru programul cu FMI şi CE... deci îl salutăm", a spus Isărescu.

Popa: România va reveni la investment grade peste un an, un an şi ceva

Revenirea ratingului României în categoria investment grade poate avea loc "mai degrabă peste un an, un an şi ceva", după ce agenţiile de evaluare financiară vor ridica perspectiva de rating a ţării la stabilă şi apoi la pozitivă, a declarat vineri viceguvernatorul BNR, Cristian Popa (foto). "Până la revenirea ratingului în investment grade este nevoie să se îmbunătăţească perspectiva de la negativă la stabilă şi apoi la pozitivă, după care durează câteva luni, chiar şase luni. Pentru investment grade vorbim de un an, poate un an şi ceva", a spus Popa.
Totodată, Popa a mai spus că România ar putea înregistra prima creştere economică faţă de trimestrul anterior chiar din primul trimestru al acestui an. "Vom vedea primele cifre pozitive trimestru pe trimestru din prima partea a lui 2010. Avem semnale pozitive, dar răzleţe, pentru ultimul trimestru din 2009, dar nu am considerat că probabilitatea este foarte mare pentru T4. Însă ar putea fi în T1 2010", a explicat Popa.
Întrebat cum ar interpreta o estimare a analiştilor privind un curs de schimb de 5 lei/euro, Popa a răspuns cu prudenţă: "Nu cred că scenariul de 5 lei/euro este probabil în 2010, aşa cum n-am crezut nici că era posibil în 2009, când volatilitatea era mult mai mare".