Cei mai mulţi români preferă să retragă banii de la ATM-uri şi să efectueze tranzacţiile cu cash

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

A.T. Kearney: Aproximativ 75% din tranzacţiile din România se fac în numerar
MasterCard: Piaţa are potenţial de dezvoltare, mai ales că ruralul nu este aproape deloc implicat
Educaţia pieţei şi neîncrederea în siguranţa procesului, principalele motive pentru plata redusă cu cardul

Ponderea economiei subterane ar putea fi diminuată foarte mult în condiţiile în care românii ar utiliza cardurile pentru efectuarea unui număr cât mai mare de tranzacţii, a declarat ieri Andrei Creţu,  consultant în cadrul A.T. Kearney, la un seminar despre piaţa de carduri din România. Potrivit acestuia aproximativ 75% din tranzacţiile din România se fac în numerar, spre deosebire de alte state, astfel că se asigură un cadru propice dezvoltării economiei subterane.
Mai mult decât atât, Creţu sublinază faptul că românii, deşi au un card, aceştia preferă să scoată banii şi să efectueze tranzacţiile cu cash, în detrimentul tranzacţiilor prin POS-uri (n.r. - aparatele pentru plata cu cardul la comercianţi). Pe de altă parte reprezentantul A.T. Kearney a subliniat că în ultimii ani se remarcă  o creştere a tranzacţiilor prin POS-uri, ceea ce indică faptul că piaţa are un mare potenţial de dezoltare, mai ales că sunt foarte multe zone de penetrat, în sensul că deocamdată cele mai multe tranzacţii de acest fel se fac în oraşele mari şi mult mai puţin în zona rurală.

Românii, preocupaţi mai  mult de design decât de securitate

De aceeaşi părere este şi Denisa Mateescu, directorul general al MasterCard Europe pentru România şi regiunea Balcanilor care susţine că cea mai mare penetrare a cardurilor se găseşte în Bucureşti, precum şi în partea de vest a ţării, iar zona rurală nu este aproape deloc penetrată. Potrivit acesteia, piaţa de carduri are un potenţial ridicat de dezvoltare, în condiţiile în care doar jumătate din populaţie deţine un card bancar, însă reprezentantul  MasterCard Europe atrage atenţia asupra necesităţii unui grad mult mai mare de educare  a publicului în condiţiile în care un sondaj  MasterCard arată că românii sunt mai preocupaţi de felul cum arată produsul decât de securitatea acestuia.
"Principalele motive pentru plata redusă cu cardul sunt cultura, lipsa POS-urilor (aparatele pentru plata cu cardul la comercianţi, n.r.) şi lipsa siguranţei faţă de securitatea procesului de plată", a spus directorul general al MaterCard Europe pe România şi regiunea Balcanilor, Denisa Mateescu.
Mai mult, acesta atrage atenţia că respondenţii la sondajul MasterCard păreau mai preocupaţi de designul cardului decât de securitate, iar aceasta este o problemă de educare a pieţei. Cred că nu mulţi consumatori fac diferenţa între cardul cu bandă magnetică şi cel cu cip. Trebuie să educăm piaţa, consumatorul, pentru ca el să poată să facă o alegere în cunoştinţă de cauză, întrucât atunci şi el va fi mulţumit, şi industria va merge bine, a mai spus Mateescu.

Peste jumătate dintre români deţin un card

MasterCard consideră că există oportunităţi mari pentru utilizarea cardurilor pentru  că există încă marje bune pentru creştere a numărului de carduri, în special în zonele rurale care nu sunt penetrate. Astfel, doar 51% dintre români au un card bancar, iar grupurile de tineri sunt mai predispuse pentru a utiliza aceste produse bancare, în timp ce zonele rurale sunt subdezvoltate. "În medie românii deţin 1,2 - 1,5 carduri, dar chiar şi aşa cardul este instrumentul financiar cu incidenţa cea mai mare. Majoritatea cardurilor sunt de debit (89%), urmate de cele de credit şi de overdraft", a mai spus Mateescu. Oficialul MasterCard a subliniat faptul că marea majoritate a deţinătorilor de carduri nu a fost implicată direct în alegerea cardului, întrucât l-a primit, de exemplu, de la compania la care lucrează sau de la facultate.
În cea mai mare parte, românii folosesc cardul în principal la achiziţia bunurilor de folosinţă îndelungată, ca mobilă, electronice sau la plata pachetelor de vacanţă sau a biletelor de avion, însă 79% preferă să plătească şi în acest caz doar cu numerar, iar 13% folosesc ambele variante de plată.
În cazul cumpărăturilor mai mari de 100 lei şi plăţilor la benzinării, 7% preferă să plătească cu cardul, iar 78% doar în numerar. Cea mai mică incidenţă a plăţii cu cardul se înregistrează în cazul serviciilor medicale, mai arată sondajul MasterCard.