Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Banca Naţională a menţinut ieri dobânda-cheie la 8% şi ratele rezervelor minime obligatorii
Chidesciuc (ING): Această decizie dovedeşte că BNR este axată aproape exclusiv pe controlul cursului
''O ţintă de inflaţie de 3% pentru 2011 este una ambiţioasă, uşor nerealistă''

Banca Naţională a României (BNR) a surprins din nou piaţa în ultima şedinţă dedicată politicii monetare din acest an. Astfel, Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis, ieri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 8%, ca de altfel şi ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 30%, într-un context în care România se confruntă cu o criză economică, căreia i se mai adaugă incertitudinile din planul politic.
Majoritatea analiştilor au estimat că Banca Naţională va reduce dobânda de politică monetară cu 0,25%, la 7,75%, aceştia mizând pe faptul că BNR va asigura continuitatea pentru semnalul de relaxare a politicii monetare.
 Cu toate acestea, prognozele economiştilor au variat între menţinerea ratei şi o relaxare de până la un punct procentual.
În cadrul şedinţei de ieri BNR a mai hotărât gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar în vederea consolidării transmisiei semnalelor de politică monetară, se arată într-un comunicat al băncii centrale.
În acest context, economistul-şef al ING Bank, Nicolae Alexandru Chidesciuc, atrage atenţia asupra faptului că BNR este axată aproape exclusiv pe controlul cursului de schimb. ''Decizia Băncii Naţionale de a menţine dobânda-cheie şi ratele rezervelor minime obligatorii demonstrează că aceasta este axată aproape exclusiv pe controlul cursului de schimb în detrimentul controlului activităţii economice'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Nicolae Alexandru Chidesciuc. Acesta este de părere că ''dobânda-cheie din România se numără printre cele mai ridicate din UE şi în termeni reali, poate cea mai ridicată la nivelul Uniunii Europene, ceea ce pune presiune pe economie, în sensul încetinirii activităţii economice''.

''Nu văd şanse nici pentru 2011 de temperare sustenabilă a inflaţiei''

Pe de altă parte, Consiliul de Administraţie al BNR a stabilit ca ţinta de inflaţie pentru anul 2011 să se situeze la nivelul de 3%, cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual, în scădere cu 0,5% cu obiectivul de 3,5% fixat pentru anul viitor, de atingerea ţintei depinzând şansele României de a adopta euro în 2015.
Potrivit comunicatului băncii centrale, ţinta asumată va fi discutată cu Guvernul.
În ceea ce priveşte inflaţia, Chidesciuc apreciază această ţintă ca fiind una ambiţioasă şi uşor nerealistă, iar singurul factor care ar contribui la atingerea ţintei de 3% ar fi un leu mai puternic, însă sunt prea mulţi factori care vor pune presiune pe inflaţie. ''O ţintă de inflaţie de 3% pentru 2011 este una ambiţioasă, uşor nerealistă, aceasta putând afecta credibilitatea băncii centrale. Dacă ne uităm în urmă, constatăm că nu am avut succes în atingerea ţintei şi nu văd şanse nici pentru 2011 de temperare sustenabilă a inflaţiei. Un leu mai puternic ar putea contribui la această ţintă, însă avem prea mulţi alţi factori care vor pune presiune pe inflaţie. Avem accizele, precum şi preţurile administrate care vor creşte", a subliniat economistul-şef al ING Bank, Nicolae Alexandru Chidesciuc.
De asemenea, acesta se aşteaptă la creşteri de salarii  în 2011, după ce anul viitor salariile vor fi îngheţate şi la o reluare a creşterii economice, ceea ce va pune presiune pe inflaţie.
Potrivit lui Chidesciuc, deciziile BNR din ultima şedinţă din acest an dovedesc faptul că ''politica monetară este prea strânsă în comparaţie cu nevoile unei economii în recesiune''. Chidesciuc  consideră că România are nevoie în acest context de reforme în economie, de creşterea eficienţei competiţiei şi până când nu vor rezolva aceste probleme, este greu să vorbim de o scădere a inflaţiei.

Cursul va coborî la 4,15 lei/euro în următoarele 12 luni

Leul se va deprecia uşor până în decembrie, cursul urmând să urce la 4,32 lei/euro, dar moneda naţională se va aprecia în orizontul următoarelor 12 luni, la o rată de schimb de 4,15 lei/euro, anticipează analiştii care au participat la un sondaj efectuat de Reuters, citaţi de Mediafax. BNR a stabilit,  ieri, un curs de referniţă de 4,3017 lei/euro, în scădere cu 0,3 bani faţă de nivelul de luni. La deschidere, euro era cotat la 4,3070 - 4,3100 lei/euro, după ce ultimele tranzacţii de luni s-au realizat la un curs de schimb de 4,3050 - 4,3075 lei/euro. Potrivit rezultatelor sondajului Reuters, analiştii anticipează în medie un curs de 4,32 lei/euro peste o lună, respectiv 4,3 lei/euro în termen de trei luni. Primul declin semnificativ este semnalat peste 6 luni, când cursul ar trebui să ajungă, potrivit mediei estimărilor, la 4,26 lei/euro, iar într-un an leul se va aprecia la 4,15 lei/euro.
BNR anticipează pe termen scurt presiuni inflaţioniste induse de ajustările accizelor de la 1 ianuarie 2010, dobânzi interbancare peste rata de politică monetară şi anticipaţii negative din politicile fiscale şi de venituri, afectate de climatul politic volatil. "Pe termen scurt, se prefigurează manifestarea unor presiuni inflaţioniste induse de ajustările preconizate ale accizelor începând cu 1 ianuarie 2010, tendinţa de menţinere a ecartului dintre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară, precum şi impactul nefavorabil asupra anticipaţiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscală şi de venituri în contextul unui climat politic volatil", se arată în comunicatul detaliat transmis de banca centrală după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie. Banca centrală notează că, în aceste condiţii, conservarea perspectivelor de revenire a ratei inflaţiei în apropierea ţintelor stabilite pe termen mediu şi ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste impun păstrarea unei conduite prudente a politicii monetare.  "În plus, pentru asigurarea sustenabilităţii acestui proces şi crearea unor perspective de relansare durabilă a creşterii economice este necesară încadrarea cât mai rapidă a celorlalte componente ale mix-ului de politici macroeconomice pe coordonatele convenite în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă încheiat cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale", se mai menţionează în comunicat.