Gheorghe Piperea, managing partner, Piperea&Asociaţii

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Piperea: Persoanele fizice care s-au supraîndatorat nu beneficiază de protecţie în cazul în care intră în imposibilitate de plată
România şi Bulgaria, singurele state UE fără o reglementare a falimentului pentru particulari

Persoanele fizice care s-au supraîndatorat prin accesarea de credite, relaxate în anii trecuţi, nu beneficiază de protecţie în cazul în care intră în imposibilitate de plată. "Statisticile arată că aproximativ 20% din creditele băncilor sunt neperformante, iar o lege privind declanşarea falimentului persoanelor fizice este imperios necesară, atunci când avem de-a face cu credite neperformante", a declarat ieri, în cadrul unui seminar pe tema insolvenţei, Gheorge Piperea, managing partner la Piperea şi Asociaţii.
Acesta a explicat că, deşi bancherii nu sunt de acord, aceştia ar trebui să ştie că, dacă rata de îndatorare, precum şi rata şomajului au crescut până la nivelul actual, trebuie neapărat să scape de creditele neperformante şi cu cât au mai multe credite, cu atât or să aibă mai puţin cash.
Pentru bănci, Legea insolvenţei comercianţilor ar însemna neobligativitatea constituirii de provizioane.
"Un credit neperformant presupune pentru bancă constituirea unui provizion de 100% pentru respectiva sumă împrumutată, astfel ca o lege a falimentului pentru particulari ar elibera bancile de constituirea unui provizion şi, deci, folosirea banilor", a ţinut să sublinieze Piperea.

Executările silite pot dura până la patru ani

Mai mult, executările silite realizate de către executorii bancari nu mai sunt atât de uşor de făcut, având în vedere că garanţiile imobiliare au fost supraevaluate in 2007, iar în momentul de faţă acestea se vând foarte greu.
" O simplă executare silită poate dura până la patru ani. Debitorul nu poate fi uşor de dat afară şi, evident, va face tot ce-i stă în putinţă pe cale legală pentru a tergiversa executarea. Asta, mai ales, având în vedere că actualul Cod de procedură civilă permite tergiversarea executării", a subliniat Piperea.
Acesta a menţionat că România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care nu au reglementat, printr-o lege generală sau specială, insolvenţa persoanelor fizice.

ARB critică proiectul

De asemenea, Piperea a criticat poziţia Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), care se opune unei astfel de legi, arătând că argumentele bancherilor nu sunt solide.
Piperea a citat dintr-un răspuns al ARB, în care se arăta că "în Europa sunt foarte puţine ţări ce au reglementat falimentul persoanelor fizice, acestea făcând parte din rândul «statelor dezvoltate»". "Este o jignire la adresa clienţilor, care sunt priviţi ca având obişnuinţa de a nu îşi plăti datoriile. Haideţi să dăm mai multă încredere românilor", a spus Piperea. El a explicat că, după modelul Legii falimentului personal din SUA, instanţele vor putea stabili dacă o persoană se află în insolvenţă scuzabilă sau faliment fraudulos.
În cazul unui faliment scuzabil, orice persoană are dreptul la un nou început, aşa cum şi companiile sunt protejate prin lege pentru a trece de o perioadă dificilă printr-un plan de reorganizare. El a dat exemplul persoanelor disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu şi au contractat credite pe care nu le mai pot acoperi în prezent.
Mai mult, Piperea afirmă că România este obligată, potrivit directivelor europene aplicabile direct în legislaţia românească, să reglementeze falimentul personal. Deşi în lipsa unei reglementări în legislaţia naţională, se va putea cere protecţie în instanţă pentru o persoană fizică pornind de la directiva europeană.