Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

KPMG: România, locul 24 în Europa privind calitatea sistemului fiscal pentru investiţii de capital privat
AOAR: La noi, sistemul fiscal este rudimentar şi ineficient

România s-a clasat pe locul 24 din 27 de ţări europene participante la un sondaj care evaluează cât de favorabil este sistemul fiscal şi juridic pentru fondurile de investiţii de capital de risc şi privat, realizat de Asociaţia Europeană de Private Equity şi Venture Capital (EVCA) împreună cu KPMG. "Rezultatele acestui studiu sunt interesante, deoarece demonstrează că multe ţări, care în mod tradiţional sunt considerate că au impozite ridicate, asigură un mediu care încurajează investiţiile de tip venture capital şi private equity. Spre deosebire de acestea, unele noi state membre UE, precum este România, cu rate reduse ale impozitului pe profit şi impozitului pe venitul personal, nu stau la fel de bine", a declarat, într-un comunicat, Valentin Tic, partener pentru taxe la KPMG România.
Sondajul a fost realizat de EVCA împreună cu Serviciile Fiscale pentru Fuziuni şi Achiziţii din cadrul companiei de audit KPMG, în ultimul trimestru al anului 2008, cu scopul de a stabili cât de favorabil este sistemul fiscal şi juridic pentru fondurile de investiţii de capital de risc (venture capital) şi capital privat (private equity). Sondajul a urmărit să facă o analiză fiscală şi legală comparativă, precum şi să promoveze cel mai eficient cadru fiscal şi juridic pentru aceste tipuri de investiţii pe o piaţă europeană integrată. Ţările incluse în analiză sunt clasificate pe o scară de la 1 la 3, respectiv cel mai ridicat şi mai scăzut punctaj.
România a fost inclusă în studiul EVCA pentru a doua oară, obţinând un scor de 2,27 puncte, dar a urcat în clasamentul statelor europene şi nu se mai plasează pe ultimul loc. În 2006, România a obţinut un punctaj de 2,35 puncte şi s-a situat pe ultima poziţie a topului format atunci din 25 de state, informează Mediafax.
"Este esenţial ca autorităţile să demonstreze că România, care face parte dintr-o piaţă emergentă şi este un membru relativ nou al UE, este pregătită să facă faţă provocărilor cauzate de criza financiară, precum şi să recupereze o parte din întârzierile din perioada tranziţiei, promovând politici şi strategii clare, coerente şi durabile pe termen lung, asigurând continuitatea şi transparenţa în abordarea adoptată faţă de investitorii în private equity şi prin alinierea la tendinţa de dezvoltare a mediului fiscal şi juridic european", consideră Daniela Nemoianu Istocescu, partner în cadrul KPMG România.

''Legislaţia este foarte controversată în privinţa investiţiilor de capital privat şi de risc''

Raportul arată că în România au existat unele îmbunătăţiri uşoare, dar statul continuă să fie afectat de reglementările negative pentru fondurile de pensii, de un mediu fiscal dificil şi de faptul că legislaţia nu face nicio referire la capitalul privat şi de risc.
Mediul actual este în mod evident nefavorabil pentru acest tip de capital, în contextul în care legislaţia este vagă în privinţa acestor tipuri de investiţii, iar companiile interesate sunt afectate de incertitudine.
În plus, companiile de investiţii ar putea beneficia de mai multe stimulente fiscale în domeniul cercetării şi dezvoltării, iar legislaţia actuală privind distribuirea profitului continuă să fie neclară. Referitor la regimul pensiilor private, România a obţinut un punctaj de 2,5 puncte, în contextul în care legislaţia nu permite administratorilor de pensii să investească în fondurile de capital privat şi de risc locale sau europene. "Legislaţia românească este foarte controversată în privinţa investiţiilor de capital privat şi de risc a companiilor de asigurări. (...) Companiile de asigurări nu sunt subiectul altor restricţii cantitative şi calitative, altele decât cele definite în legislaţia europeană, privind investiţiile de capital privat şi de risc în România sau Europa", potrivit raportului KPMG.

România nu sprijină companiile "tinere şi inovative"

România a obţinut un punct pe segmentul companiilor de asigurări, dar trei puncte pentru structurile de fond şi stimulentele fiscale. "Structurile de fond au fost excluse din analiză în acest studiu, întrucât nici politicienii, nici cei care aplică nu utilizează structura existentă, care se pare că nu este potrivită pentru investiţiile de capital privat şi de risc. România nu furnizează niciun stimulent sau o reducere a taxelor pentru a încuraja investiţiile de capital privat sau de risc", se mai precizează în raportul KPMG. În plus, studiul arată că România nu oferă o schemă fiscală specifică pentru sprijinirea companiilor "tinere şi inovative" în primele faze de dezvoltare.
Un plus pentru România îl reprezintă rata de impozitare a profitului companiilor de 16%, care se situează sub media europeană de 24%. În plus, mai există o taxă special pentru microîntreprinderi, care au posibilitatea de a alege să plătească 2,5% din cifra de afaceri. Totuşi, rata de impozitare pentru microîntreprinderi se va majora în 2009 la 3% din cifra de afaceri.

În clasament, Franţa s-a clasat pe locul întâi, obţinând cel mai ridicat punctaj, de 1,23, fiind urmată de Irlanda (1,32 puncte) şi Belgia (1,33 puncte). Studiul a arătat că diferenţele dintre cele mai favorabile şi cele mai puţin favorabile sisteme juridice şi fiscale din Europa sunt mai mari decât în anii precedenţi. O altă constatare importantă a fost că, în timp ce majoritatea statelor membre UE asigură o structură locală adecvată pentru fondurile de investiţii de private equity şi venture capital, atragerea transfrontalieră de fonduri trebuie să facă faţă mai multor bariere. Capitalul de risc reprezintă capitalul pus la dispoziţia întreprinderii pe termen lung şi fără garanţii (adică numai în baza unui plan de afaceri şi a perspectivelor de profit ale întreprinderii). Acest capital poate fi de folos mai ales întreprinderilor care nu sunt cotate la Bursă. Private equity este un termen care înseamnă deţinere de acţiuni la companii private (care nu sunt listate la Burse).

''La noi, sistemul fiscal este rudimentar şi ineficient şi, mai mult decât atât, este folosit doar la încasarea taxelor şi impozitelor la buget. Din cauza asta sistemul fiscal nu reprezintă decât 32% din PIB. În România există o evaziune fiscală în domenii precum agricultură şi construcţii, iar autorităţile pentru a recupera impozitele de aici majorează accizele, TVA şi fiscalitatea la forţa de muncă, ceea ce este în contradicţie cu ce fac alte ţări europene. În plus, nici cu instrumentele financiare noi nu stăm mai bine, pentru că sunt foarte slab dezvoltate. Dacă la noi acestea abia au ajuns să reprezinte 30% din PIB, în timp ce în alte ţări au ajuns undeva pe la 120% din PIB, vă daţi seama cât mai avem de recuperat. În această criză teribilă nu ştiu cum este mai bine, că e bine că nu avem instrumente financiare sau că nu e bine. Faptul că nu avem un sistem financiar dezvoltat nu ne-a expus atât de mult în faţa crizei, dar totuşi era mai bine să fi avut. România suferă de subfinanţare europeană şi asta e cel mai rău, pentru că nu suntem în stare să atragem fondurile europene'' - Cristian Pârvan, secretar general al AOAR.