Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Poate face fata sistemul de urgenta din Romania unui cutremur asemanator celui din 1977?

DA - Comentati ca sa explicati
NU- Comentati ca sa explicati
NU STIU/ NU RASPUND

Comentarii (16) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro



5 secunde - stiri instant



« Alte articole din categoria Eveniment

„Viziuni strategice” pentru mediul de afaceri

Eveniment - Afrodita Cicovschi / afrodita.cicovschi@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)


imagine-articol-1

Data adaugarii: 2014-10-08

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Ministerul Economiei a elaborat „Strategia Naţională pentru Competitivitate”, cu un capitol distinct numit „Viziunea”
Plosceanu (ARACO): Printre cele 10 sectoare „inteligente” nu se numără şi sectorul construcţiilor, domeniu fără de care nu se pot atrage investiţii străine
Printre obiectivele guvernanţilor se numără reducerea poverii fiscalităţii şi a parafiscalităţii asupra companiilor şi se vizează reducerea numărului de plăţi ale taxelor de la 39 în 2014 la 13 în 2020


Ministerul Economiei a elaborat „Strategia Naţională pentru Competitivitate”, cu un capitol distinct numit „Viziunea”, prin care-şi propune să promoveze 10 sectoare „inteligente” şi să pregătească „Generaţia 2050”, fără a consulta mediul de afaceri şi fără a menţiona şi sectorul construcţiilor, domeniu fără de care, după cum susţin reprezentanţii patronatului care activează pe acest segment, nu se pot atrage investiţii străine.
Întrebat dacă reprezentanţii domeniului construcţiilor au fost chemaţi la discuţii pe tema Strategiei Naţionale de Competitivitate, Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), a declarat pentru Curierul Naţional că „în urmă cu 1 an şi jumătate, doi ani, s-a vorbit despre elaborarea acestei strategii, dar nu ni s-a propus să participăm la consultări”.
„Ne-a surprins în mod neplăcut faptul că pe componenta de competitivitate sectorul construcţiilor nu este prevăzut. Există IT, industrie alimentară, turism, energie, dar nu şi sectorul construcţiilor. Regretăm că nu este prevăzut şi acesta. Este o lacună, o înţelegere parţială a nevoilor de competitivitate. Fără sectorul construcţiilor, toate celelalte segmente pot doar să fie luate în discuţie, nu şi dezvoltate, pentru că nu se vor putea atrage investiţii străine. Cei care au lucrat la elaborarea strategiei cred că nu au avut toate elementele. În plus, nu am găsit nicio cuantimizare. Or, o strategie fără cuantimizare nu se poate face nici măcar pe termen scurt, darmite pe termen mediu şi lung”, a explicat Plosceanu.
Iniţiatorii strategiei au conceput-o însă ca pe „o gândire de tipul ce se poate face pentru a îmbunătăţi punctele tari pe care România le are - o mentalitate care de altfel ar trebui adoptată din ce în ce mai larg”.
Potrivit Strategiei, este de datoria generaţiei actuale să ve­gheze asupra generaţiei care, „în 2020, va urma primii ani de şcoală, între 2020 şi 2050 se va afla la maximum de randament productiv, iar în 2050 va trăi viaţa la deplină maturitate”. 
„Pentru ca aceste lucruri să se întâmple în condiţii superioare celor de azi, datoria ge­neraţiei prezente este să asigure fundamente educaţionale adaptate societăţii moderne, prin obiective precum monitorizarea educaţiei obligatorii în baza unui standard de aptitudini su­gerat de experienţele internaţionale”, se arată în strategia supusă dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Economiei.
Vor să îmbunătăţească cadrul legislativ
Vizionarii oficiali de la Bucureşti au schiţat câteva dintre obiectivele prioritare de atins până în 2020, pornind de la îmbunătăţirea cadrului legislativ astfel încât orice lege să ţină cont de impactul asupra IMM-urilor (regulatory impact assessment), deciziile Guvernului să fie predictibile faţă de mediul de afaceri şi să se introducă o perioadă de 6 luni între emiterea unei noi legi care afectează mediul de afaceri şi implementarea/intrarea în vigoare a acesteia. 
Bunele intenţii ale oficialilor vizează realizarea unor consultări publice „semestriale cu mediul de afaceri pentru emiterea de noi măsuri legislative care îl afectează”.

Cum vor să reducă 
birocraţia şi povara fiscală
 
Reducerea birocraţiei este un capitol distinct prezentat în „Viziunea Strategiei”, alături de reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri.
Astfel, s-ar avea în vedere reducerea sarcinilor administrative generate exclusiv de legislaţia naţională cu minimum 25% la orizontul 2020, creşterea ponderii cetăţenilor care folosesc serviciile de e-guvernare de la 7% (2010) la 32% (media UE) în 2020 şi a companiilor de la 41% (2010) la 72% (media UE) şi îmbunătăţirea indicelui de participare electronică de la 0,19 în 2010 la 0,3 în 2020 (media UE).
Reducerea poverii fiscalităţii şi a parafiscalităţii asupra companiilor vizează reducerea numărului de plăţi ale taxelor de la 39 în 2014 la 13 în 2020, dar şi îmbunătăţirea poziţiei României în clasamentele Global Competitiveness Report.
Astfel se intenţionează reducerea efectului taxării asupra stimulentelor de a investi de la 136 în 2013, la 70 în 2020, reducerea procentului ratei totale de impozitare a profiturilor de la 99 în 2013, la 50 în 2020, precum şi reducerea economiei subterane de la 30% din PIB în 2014, la cel mult 15% din PIB (media UE) până în 2020.

Stiri similare:

» România pe primul loc într-un studiu privind viziunile extremiste: 82% din populație are viziuni populiste și autoritare
» Ponta prezintă marți variantele de premier, dacă va ieși președinte: „Va fi un om cu viziuni de centru - dreapta. Chiar se va reface USL”
» Ponta: CSAT se reuneşte la finele lunii noiembrie, pentru decizii strategice pentru viitor


Scăderea numărului de tineri şomeri

Capitolul resurse umane şi educaţie prevede o îmbunătăţire a calităţii sistemului de educaţie şi formare astfel încât să asigure corelarea cu piaţa muncii. 
Printre obiective se numără scăderea ratei tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani care nu urmează o formă de învăţământ sau de formare şi nu sunt încadraţi nici în muncă (NEET) de la 16,8% la nivelul mediei UE (actual este 12%, 2012); îndeplinirea ţintei naţionale privind părăsirea timpurie a şcolii (11,3% de la 17,4% în 2012) şi realizarea unei oferte educaţionale bazate pe TIC care să reprezinte cel puţin 30% din programele educaţionale obligatorii la nivel naţional şi cel puţin 50% în zonele de locuire vulnerabilă.

Megaproiecte de 
infrastructură rutieră şi digitală

Vizionarii Ministerului Economiei au trecut pe hârtie şi realizarea unor megaproiecte pe infrastructură rutieră şi infrastructură digitală, vizând „îmbunătăţirea infrastructurii rutiere care leagă România de ţările vecine prin construirea a 500 de km de autostrăzi  (dintre care 250 de km din fonduri europene şi 250 de km din fonduri naţionale) şi a 600 de km de infrastructură regională de conectare la TEN-T în 2022”, dar şi „îmbunătăţirea infrastructurii digitale de bandă largă” prin ”banda largă de bază pentru 100% din cetăţeni până în 2020”.
Capitolul Energie prevede reducerea pierderilor în reţelele de distribuţie a energiei electrice şi reducerea consumului de energie primară cu 19% în 2020 faţă de 16,6% în 2012, iar cel al Mediului, îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi creşterea gradului de conectare a populaţiei la sisteme centralizate de alimentare cu apă curată şi sanogenă (de la 63% în 2013 la 95% în 2020), precum şi consolidarea şi extinderea sistemelor de management integrat al deşeurilor, inclusiv recuperarea energiei din deşeuri. 

Tot românul va avea firma sa

„Îmbunătăţirea densităţii IMM-urilor raportată la populaţie” este o altă viziune cuprinsă în strategie, dorindu-se creşterea numărului de IMM-uri la 1.000 de locuitori în România, de la 23 IMM/1000 de locuitori în 2013 la 35 IMM/1.000 locuitori în 2020.
Alt aspect promovat în strategie este „creşterea valorii adăugate a IMM din România la totalul valorii adăugate realizată de întreprinderi cel puţin la nivelul mediei europene”.
Se mai doreşte „dublarea cotei de piaţă mondială de exporturi de la cca. 0,4% în 2013”, creşterea ponderii produselor de înaltă tehnologie în exporturi la 10% la orizontul 2020 şi creşterea nivelului de investiţii străine directe în sectoarele prioritare cu 5 p.p. la nivel agregat.
Nu în ultimul rând, oficialii s-au gândit ca în următorii cinci ani să realizeze o rată de ocupare pentru grupa de vârstă 20 - 64 ani la nivel regional de 70% şi să stopeze pierderea netă de forţă de muncă, fără să specifice cum vor face acest lucru...
„Creşterea coeziunii sociale şi a contribuţiei economiei sociale ca bază a dezvoltării competitive. Ponderea populaţiei aflate la risc de sărăcie sau excluziune socială să scadă la un nivel între 25% şi 35% la orizontul 2020. Formarea pieţei de obligaţiuni sociale (social bonds)” sunt alte câteva dintre „viziunile strategice” ale oficialilor.

„Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate - Promovarea celor 10 sectoare de viitor” (fragment)

Potenţialul de exporturi al sectoarelor româneşti de afaceri în gene­ral şi al celor 10 sectoare cu potenţial de specializare inteligentă este nevalorificat în întregime, iar rata de investiţii străine directe în cele 10 sectoare cu potenţial de specializare inteligentă este redusă. 
În mod distinct faţă de celelalte priorităţi, obiectivele stabilite sub umbrela creşterii competitivităţii celor 10 sectoare au fost stabilite mai mult într-o manieră proactivă prin identificarea acelor domenii unde România poate avea o contribuţie semnificativă la nivel mondial. Aşadar, provocările nu reprezintă nişte nevoi urgente care trebuie abordate (aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul problemei de suplinire a forţei de muncă sau de rata crescută de dependenţă), ci o gândire de tipul celei ce se poate face pentru a îmbunătăţi punctele tari pe care România le are - o mentalitate care de altfel ar trebui adoptată din ce în ce mai larg.

Sectoare propuse: 

 Turism şi ecoturism 
 Textile şi pielărie 
 Lemn şi mobilă 
 Industrii creative 
 Industria auto şi componente 
 Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor 
 Procesarea alimentelor şi a băuturilor 
 Sănătate şi produse farmaceutice 
 Energie şi management de mediu 
 Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii
 
  • Currently 4.50/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.5 din 4 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Sunt nevoit sa scriu aici deoarece primarita FIER ...
    Klaus Iohannis îndeamnă românii să iasă la vot pentru a continua sprijinirea luptei anticorupţie: „Absenteismul nu este niciodată o soluţie”

    Conducerea Min. de interne trebuie sa fie foarte a ...
    Două femei afgane încercau să treacă ilegal grainţa pe la Curtici ascunse în geamantane

    junghen si maimuta ,dictatori care doresc sa cucer ...
    Un consilier al lui Trump a criticat sancțiunile economice impuse Rusiei, în timp ce se află în vizită la Moscova

    maimuta sa faca analize complete la ascultarea tel ...
    Barack Obama a ordonat efectuarea unei analize complete privind atacurile cibernetice din perioada alegerilor prezidenţiale

    cu Albalact pt o viata sanatoasa. ...
    Albalact, amendată de Consiliul Concurenţei

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Diverse:Stare vreme

    Vremea:
    Acum: °C.
    La noapte: °C.
    Mâine: °C. Detalii »

    Curs valutar:
    EUR: Tendinta lei
    USD: Tendinta lei

    Radio Sud

    Alege TV

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Eveniment

    Economie

    Fonduri Europene

    Finante Banci

    Piata bursiera

    Actualitate Companii

    Politic

    Economie mondiala

    Actualitate

    Turism

    Auto

    Extern

    Util

    Gadgeturi