Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat la München că ministrul finlandez al Afacerilor Europene Alexander Staub i-a spus, într-o întâlnire, că Finlanda va susţine varianta franco-germană, adică primirea României în Schengen în două etape, în cursul acestui an.

Schengen şi MCV   

"În acest moment, decizia autorităţilor finlandeze este de a sprijini integrarea în două etape, aşa cum a fost propusă de Germania, în ceea ce priveşte România, în Acordul Schengen şi Spaţiul Schengen, sigur că la această decizie vor trebui să se adauge şi criteriile de evaluare şi modul în care raportul pe Mecanismul de Control şi Verificare va prezenta dezvoltările în ceea ce priveşte sistemul judiciar din România. O decizie finală se va lua în Guvernul finlandez la sfârşitul lunii februarie", a declarat Cristian Diaconescu. Şeful diplomaţiei române a mai spus că România trebuie să se adapteze circumstanţelor. "Aceasta este realitatea şi trebuie să ne adaptăm ei şi să încercăm ca, în contextul acestui moment, să obţinem cât mai repede integrarea în Acordul Schengen", a mai spus ministrul Diaconescu. În acest moment, Olanda pare să fi rămas singurul stat care se mai opune aderării României la Spaţiul Schengen. Cristian Diaconescu a participat la conferinţa de securitate de la München, unde lideri din toată lumea au discutat marile teme de securitate ale spaţiului euro-atlantic, în perspectiva sumitului NATO de la Chicago. Cu ocazia conferinţei, şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, a avut o serie de întâlniri cu omologi din ţări aliate şi partenere şi cu oficiali ai UE, cu care a discutat teme care ţin de cooperarea bilaterală şi de agenda europeană, inclusiv despre aderarea României la Spaţiul Schengen.

Retrageri române şi franceze

La München au fost analizate ameninţări de securitate atipice, nu doar militare, ci care ţin inclusiv de criza globală financiară, de energie şi situaţia din Orientul Mijlociu. Anunţul recent al francezilor privind retragerea din Afganistan în 2013 a provocat multă agitaţie în apele internaţionale, mai ales că Afganistanul este principala misiune a Alianţei iar condiţiile prognozatei retrageri până în 2014 sunt totuşi neclare, în condiţiile în care insurgenţa afgană şi de sorginte pakistaneză încă este activă. Ca şi Franţa, şi România şi-a propus să se retragă din Afganistan la jumătatea lui 2013, cu precizarea "dacă situaţia locală va permite asta". În general, însă, retragerea trupelor străine din Afganistan, inclusiv pe fondul problemelor economice cu care se confruntă toate statele participante, este discutată în paralel cu programe de antrenament fie pentru armata afgană, fie pentru poliţie, care în acest moment este considerată forţa cea mai slabă şi marcată de corupţie din Afganistan.

Scutul antirachetă înainte de Chicago

Un alt subiect controversat în discuţie la München a fost scutul american antirachetă care, la summitul de la Chicago, ar trebui să devină scut al întregii Alianţe. Pe lângă opoziţia fermă a Rusiei, care cere de un an de zile, dar fără succes, să primească la Chicago garanţii legale că scutul nu o vizează, mai nou au apărut complicaţii pentru Turcia, care va găzdui elemente ale scutului. Recent, serviciile secrete turce au dat alarma în toată ţara după ce au aflat că brigada Quds - o forţă paramilitară iraniană de elită, plănuieşte atacuri împotriva intereselor americane în Turcia ca răspuns la faptul că Ankara a fost de acord cu amplasarea elementelor scutului american pe teritoriul său. Conferinţa de Securitate de la München, aflată la a 48-a ediţie, este unul dintre cele mai prestigioase forumuri internaţionale de securitate, care reuneşte lideri şi factori de decizie importanţi în materie de securitate şi apărare, iar cele mai multe dintre temele care au fost în discuţie sunt şi pe agenda summitului NATO de la Chicago.