« Alte articole din categoria Eveniment
Centrala nucleară de la Cernavodă a trecut testele finale de stres
Eveniment - Afrodita Cicovschi / afrodita.cicovschi@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)
S-a evaluat comportamentul reactoarelor în situaţii extreme precum seisme, inundaţii, pierderea totală a alimentării cu energie electrică şi pierderea totală a ultimei surse de răcire
Testele privind securitatea nucleară de la CNE Cernavodă, efectuate la cererea Comisiei Europene, dovedesc că centrala noastră este sigură, chiar şi în cazul unor situaţii extreme precum seisme, inundaţii şi combinaţii ale acestora care depăşesc valorile folosite în calculele de proiectare, pierderea totală a alimentării cu energie electrică şi pierderea totală a ultimei surse de răcire.
"Raportul concluzionează clar că la CNE Cernavodă nu este posibil un eveniment nuclear similar cu cel de la Fukushima, primul argument fiind robusteţea tehnologiei utilizate - CANDU 6", a declarat pentru Curierul Naţional, Ioan Bucur, directorul Nuclearelectrica, precizând că avantajele utilizării tehnologiei CANDU 6 constau în utilizarea uraniului natural, două sisteme speciale independente de oprire a reactorului, două camere de comandă independente, două seturi de grupuri electrogene (generatoare) din care unul calificat seismic, două grupuri electrogene mobile, surse de apă independente de condiţiile exterioare (puţuri de mare adâncime).
Astfel, în cazul unui cutremur, ambele sisteme independente de oprire sunt capabile să oprească în siguranţă reactorul. "Există de asemenea, sisteme independente, calificate seismic care să răcească zona activă (combustibilul) şi să prevină eliberarea de radioactivitate", a mai spus Bucur, precizând că experţii au concluzionat că sistemele de securitate îşi îndeplinesc funcţiile "chiar şi în cazul unui cutremur căruia i se asociază o acceleraţie gravitaţională de 0.4 g, adică cu peste 35% faţă de acceleraţia gravitaţională a unui cutremur cu probabilitate de apariţie de 1 la 10.000 de ani".
Inundaţiile, nici măcar cele provocate de ploi torenţiale, nu sunt posibile
Al doilea scenariu luat în calcul în cadrul reevaluării securităţii nucleare la CNE Cernavodă este comportamentul centralei în caz de inundaţii. "S-a concluzionat că scenariul inundării centralei printr-un tsunami în urma producerii unui cutremur este imposibil, deoarece distanţa dintre centrală şi Marea Neagră este de 60 km, distanţă în care valurile ar fi disipate. O altă posibilitate de inundare a centralei, o reprezintă distrugerea barajului de la Porţile de Fier, situat la 600 km de centrală, situaţie în care valurile ar fi, de asemenea, disipate datorită distanţei", a afirmat Bucur.
Calculele au demonstrat că şi în cazul unor ploi cu un debit de 10 ori mai mare decât debitul maxim istoric, nivelul de apă maxim pe amplasamentul centralei nu poate atinge cota pardoselii clădirilor.
Chiar şi fără electricitate, răcirea este asigurată timp de 27 de ore
La pierderea tuturor surselor de alimentare cu energie electrică, inclusiv a surselor proprii, reactoarele se opresc automat, prin intrarea în funcţiune a celor două sisteme de oprire rapidă, fără a fi nevoie de energie electrică. Răcirea combustibilului se asigură, pentru cel puţin 27 de ore, prin fenomene de circulaţie naturală a apei grele (termosifonare) din circuitul primar, iar căldura este transferată în generatorii de abur. Nici controlul radioactivităţii nu este afectat, vanele de izolare a anvelopei închizându-se automat la pierderea energiei electrice.
În cazul pierderii ultimei surse primare de răcire, adică pierderea alimentării cu apă din canalul Dunăre-Marea Neagră, rezervele de apă din sistemele cu funcţie de răcire sunt suficiente pentru asigurarea răcirii combustibilului după oprirea reactorului.
În prezent sunt în curs de implementare îmbunătăţiri de securitate nucleară dintre care Nuclearelectrica a enumerat un adaos suplimentar de apă în chesonul reactorului, realizarea unui sistem de filtrare a evacuării forţate din anvelopă şi a unor sisteme de recombinare a hidrogenului şi de monitorizare a concentraţiei gazelor în anvelopă.