« Alte articole din categoria Eveniment
Amenda de 205 mil. euro, doar primul şoc?
Eveniment - Afrodita Cicovschi / afrodita.cicovschi@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)
Concurenţa a anunţat ieri sancţionarea a cinci petrolişti cu 880 mil. lei pentru retragerea de pe piaţă a sortimentului Eco Premium
În vara acestui an, Consiliul va anunţa rezultatul investigaţiei privind posibila înţelegere legată de preţuri
Dacă se dovedeşte că au încălcat legea, aceştia vor fi amendaţi cu 10% din cifra de afaceri, nu 3% ca în cazul de faţă
Cinci mari companii petroliere, inclusiv grupul format din OMV Petrom şi OMV Marketing, au fost amendate de Consiliul Concurenţei cu 880,5 milioane de lei, echivalentul a 205 milioane euro, pentru că în perioada 2007 - 2008 s-au înţeles în privinţa scoaterii de pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium, prejudiciind astfel consumatorii.
Petrom a fost amendată cu 366,53 milioane lei, iar OMV Petrom Marketing a fost sancţionată cu 137,28 milioane lei, potrivit unui comunicat transmis de Petrom Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
"Companiile sancţionate sunt OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, care ulterior au format OMV Petrom, Lukoil România, Rompetrol Downstream, Mol Petroleum Products şi ENI România. Aceste companii au fost amendate cu 880,5 mil. lei, echivalentul a 205 mil. euro, ceea ce înseamnă aproximativ 3% din cifra cumulată de afaceri pe anul 2010. Cea mai mare amendă a fost aplicată OMV Petrom, pentru că aceasta a fost iniţiatorul, iar cea mai mică Rompetrol, pentru că nu a participat la întâlnirile de la Asociaţia Română a Petroliştilor", a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
El a explicat că nu s-a aplicat amenda maximă, de 10 la sută din cifra de afaceri, pentru că sortimentul Eco Premium reprezenta aproximativ 20% din piaţă şi circa 5% din cifra de afaceri cumulată a companiilor. "Era firesc să aplicăm o amendă de 3% din cifra de afaceri, pentru că înţelegerea nu privea întreaga piaţă a carburanţilor, ci numai o parte", a explicat Chiriţoiu.
Investigaţia privind retragerea de pe piaţă a carburantului Eco Premium este doar o parte din cea declanşată de Consiliul Concurenţei pe piaţa carburanţilor, cealaltă parte, mult mai importantă, privind posibila înţelegere între companii în legătură cu preţurile afişate, urmând să fie finalizată spre jumătatea acestui an.
"Această investigaţie va fi finalizată la jumătatea acestui an", a afirmat ieri Chiriţoiu, precizând că, dacă marile companii s-au înţeles în privinţa preţurilor, acest lucru este profund anticoncurenţial - "cu atât mai mult cu cât preţurile depind de cotaţiile Platts din Europa de Est", iar "alinierea lor" ar afecta puternic consumatorii.
Comparând cele două investigaţii privind piaţa carburanţilor, putem spune că, în cazul în care se dovedeşte că marile companii petroliere din România s-au înţeles în privinţa preţurilor, acestea riscă o amendă maximă, de 10% din cifra de afaceri, pentru că în ultimii ani s-au majorat succesiv, şi aproape simultan, toate preţurile de la toate companiile care vând carburanţi în România. Or, acest lucru ar însemna că amenda va fi aplicată întregii cifre de afaceri, nu numai unei părţi, ca în cazul de faţă.
Chiriţoiu: S-au strâns probe directe
Precizând că aceasta a fost cea mai mare amendă dată de Consiliu în toată istoria "Concurenţei", Bogdan Chiriţoiu a explicat că în acest dosar s-au strâns probe directe, aşa cum fac şi celelalte state membre ale UE, astfel încât dosarul adus în faţa instanţei să fie bine probat.
"În urma inspecţiilor inopinate, care au avut loc simultan la toate sediile companiilor amintite, s-au strâns probe directe, nu indirecte, astfel încât dosarul care va ajunge în instanţă să fie bine probat. S-au descoperit email-uri trimise între companii şi minute ale şedinţelor ţinute la Asociaţia Română a Petroliştilor, din care reieşea că iniţiatorul este OMV Petrom, iar Rompetrol nu a participat la aceste şedinţe. Mesajele erau trimise între managerii de nivel mediu din România", a mai spus Chiriţoiu, adăugând că prima companie care a pus în aplicare această înţelegere a fost Mol, iar Rompetrol ultima care a retras de pe piaţă carburantul Eco Premium.
"Inspectorii Consiliului Concurenţei pot intra în orice sediu, fără să anunţe reprezentanţii companiei, şi să ceară documente. În cazul în care aceştia refuză să le pună la dispoziţia inspectorilor, amenda poate fi de până la 1% din cifra de afaceri", a explicat şeful Consiliului.
"Nu exista nicio prevedere legală care să ceară scoaterea de pe piaţă a benzinei"
În ceea ce priveşte motivul pentru care au fost sancţionate companiile, preşedintele Consiliului Concurenţei a afirmat că, în afara încălcării art. 5 din Legea Concurenţei şi a art. 101 din Tratatul UE, au fost prejudiciaţi consumatorii, pentru că nu au mai găsit pe piaţă acest produs. "Consumatorii au pierdut pentru că nu au mai găsit pe piaţă acest produs. Nu este adevărat că ar fi existat o Directivă europeană la acea vreme (2007 - 2008 - n. red.) care să interzică vânzarea benzinei cu substitut de plumb şi nici că ar fi existat o Hotărâre de Guvern în acest sens. Exista o Hotărâre de Guvern care le cerea petroliştilor să facă o benzină mai puţin poluantă, nu să o scoată de pe piaţă", a afirmat Chiriţoiu.
Întrebat de jurnalişti ce spun petroliştii, şeful Consiliului Concurenţei a declarat că, în cadrul discuţiilor care au avut deja loc, aceştia au argumentat necesitatea scoaterii de pe piaţă a carburantului prin faptul că au vrut să reducă poluarea.
Cel mai probabil, companiile vor cere suspendarea amenzii
Consiliul Concurenţei a înştiinţat luni companiile în privinţa amenzilor care le-au fost aplicate, acestea având la dispoziţie 30 de zile pentru a iniţia acţiune în instanţă. "Cele şase companii au avut posibilitatea de a recunoaşte fapta, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Chiar dacă ar fi recunoscut-o, OMV Petrom ar fi beneficiat de o reducere de numai 30% din amendă, potrivit politicii de clemenţă, ceea ce ar fi însemnat că tot ar fi trebuit să plătească o amendă de aproximativ 2% din cifra de afaceri", a mai spus Chiriţoiu.
Întrebat cum crede că vor reacţiona companiile, şeful Concurenţei a răspuns că petroliştii au la dispoziţie mai multe căi de atac. "Prima ar fi să atace decizia la Curtea de Apel Bucureşti, iar a doua la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Asta ar însemna să plătească amenda, iar la sfârşitul ciclului de judecare, care ar putea dura trei ani, să ceară returnarea amenzii. În cazul în care instanţa acceptă cererea lor, ANAF va returna amenda la valoarea la care a fost aplicată, fără niciun fel de dobândă. În cazul în care cer suspendarea deciziei Consiliului, iar instanţa acceptă, tot vor trebui să plătească o cauţiune de până la 20% din valoarea amenzii. Nu ştiu ce va decide instanţa şi nici cum vor proceda companiile", a declarat Chiriţoiu pentru Curierul Naţional.
OMV Petrom şi Rompetrol vor contesta amenzile
Companiile din grupul Petrom au anunţat ieri că vor contesta în instanţă amenda Consiliului Concurenţei după ce au fost sancţionate cu 503,8 milioane lei, suma reprezentând peste 57% din amenzile aplicate celor şase companii petroliere, de 880,5 milioane lei.
La rândul său, şi Rompetrol Downstream, membră a Grupului Rompetrol, şi-a exprimat surprinderea faţă de decizia Consiliului Concurenţei de sancţionare, arătând că aceasta este "în egală măsură, nelegală şi neîntemeiată", motiv pentru care o va contesta în instanţă.
"Considerăm că, în ceea ce priveşte Rompetrol Downstream, concluziile raportului de investigaţie au fost total nejustificate şi nedovedite, iar decizia Consiliului Concurenţei de sancţionare este, în egală măsură, nelegală şi neîntemeiată. Activităţile comerciale desfăşurate de Rompetrol Downstream au fost efectuate întotdeauna în strictă conformitate cu dispoziţiile legale. Rompetrol nu a fost informată cu privire la existenţa unui plan comun de retragere de la comercializare a sortimentului de benzină Premium E4 şi nici nu a aprobat expres sau tacit un asemenea plan comun. (...) Rompetrol Downstream este decisă să conteste în instanţă decizia Consiliului Concurenţei", a comunicat ieri compania.
Întrebat dacă a fost consultat în privinţa celor două proiecte de lege, legate de electricitate şi gaze, şeful Consiliului Concurenţei a declarat că ieri au fost trimise MECMA observaţiile şi că se aşteaptă ca proiectele să fie trimise astăzi în Parlament.
"Ministerul Economiei a consultat Consiliul Concurenţei în privinţa proiectelor Legii energiei electrice şi a Legii gazelor, observaţiile fiind trimise astăzi (ieri - n. red.). Mâine (astăzi - n. red.) ar trebui ca proiectele să fie trimise Parlamentului", a afirmat Bogdan Chiriţoiu în exclusivitate pentru Curierul Naţional.
Investigaţia pe piaţa gazelor, derulată de CE cu suportul Consiliului Concurenţei
Investigaţia declanşată în vara anului trecut de Comisia Europeană asupra pieţei gazelor din 10 state din Europa Centrală şi de Est se derulează împreună cu oficiali ai autorităţilor de concurenţă, inclusiv din ţara noastră. "Există o strânsă corespondenţă în acest sens, dar nu vă pot spune ce conţine", au declarat pentru Curierul Naţional surse apropiate investigaţiei.
În luna septembrie, CE anunţa că investighează posibile practici anticoncurenţiale în domeniul furnizării de gaze naturale din state din Europa Centrală şi de Est. "Investigaţia se concentrează pe nivelul upstream al furnizării unde, unilateral sau prin înţelegeri, concurenţa ar putea fi împiedicată sau întârziată. Comisia suspectează practici de excludere, precum partiţionarea pieţei, obstacole la accesul în reţea, bariere în calea diversificării surselor de aprovizionare şi posibile comportamente exploatatoare, precum politicile excesive de preţuri", arăta Comisia.
De asemenea, CE anchetează comportamente suspicioase sau anticoncurenţiale în defavoarea furnizorilor upstream.
Gazprom, OMV şi RWE, E.ON Ruhrgas se numără printre companiile care sunt anchetate de Comisia Europeană în cadrul unei investigaţii antitrust de amploare în sectorul gazelor din 10 state UE din Europa Centrală şi de Est.
România importă indirect gaze de la Gazprom, prin intermediul unor firme agreate de grupul rus.