Acest articol contine 2 imagini:

» Dansul Dragonului este un dans chinezesc tradiţional din vremuri străvechi, care se execută de obicei în cursul marilor sărbători cu speranţa atragerii păcii şi prosperităţii pentru naţiune
»

Dansul Dragonului este un dans chinezesc tradiţional din vremuri străvechi, care se execută de obicei în cursul marilor sărbători cu speranţa atragerii păcii şi prosperităţii pentru naţiune

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Chinezii au sărbătorit azi noapte intrarea în noul an  - cel al iepurelui
Sărbătoarea durează două săptămâni şi este cunoscută sub numele de "festivalul primăverii"

Noul An Chinezesc, cunoscut sub numele de "festivalul primăverii", cea mai importantă şi mai lungă sărbătoare a chinezilor, a început astăzi, odată cu intrarea în Anul Iepurelui. Legendele, tradiţiile şi obiceiurile de Anul Nou la chinezi sunt extrem de numeroase, Anul Nou Chinezesc fiind, înainte de toate, o sărbătoare în familie, importantă pentru chinezii din toată lumea. Timp de 15 zile, chinezii petrec împreună cu cei dragi intrarea în Anul Iepurelui.
Conform tradiţiei, iepurele este cel de-al patrulea semn în zodiacul chinezesc, ceea ce înseamnă că Anul Iepurelui este al patrulea din ciclul de 12 ani. În cultura chinezească, iepurele este simbolizat de lună, pentru că, în antichitate, chinezii credeau că, pe lună, trăieşte un iepure.
Fiecare element al sărbătorii îşi găseşte originile în vechea mitologie chinezească. Legenda spune că Buddha a realizat că în China era nevoie de o reorganizare şi, cu ocazia Noului An Chinezesc, care începe în fiecare an la date diferite, între jumătatea lui ianuarie şi jumătatea lui februarie, a convocat toate speciile de animale, dar numai 12 s-au prezentat: şobolan, bivol, tigru, iepure, dragon, şarpe, cal, capră, maimuţă, cocoş, câine şi mistreţ.
În onoarea lor, Buddha a atribuit fiecărui animal unul dintre anii următori, în ordinea în care au sosit. De atunci, fiecare an este reprezentat de unul dintre cele 12 animale, în ordine succesivă, iar fiecare dintre noi poartă semnele caracteristice animalului corespunzător anului naşterii.
Pregătirile pentru Anul Nou încep cu mult înainte, pentru că există superstiţia populară conform căreia pregătirile făcute în ziua de ajun aduc ghinion. Cea de-a 20-a zi a ultimei luni a anului este dedicată curăţeniei casei, când fiecare colţ al casei este curăţat cu grijă, iar pereţii sunt împodobiţi cu un fel de poeme chinezeşti scrise cu cerneală neagră pe hârtie roşie, care exprimă urări de prosperitate pentru anul care urmează.

Legenda Noului An Chinezesc

În antichitate a existat o fiară fioroasă pe nume Nian. Tot anul, Nian, care în chineză înseamnă "an", petrecea în adâncurile mării, iar în ajunul Anului Nou ieşea, mergea prin sate, înfuleca animalele domestice şi le făcea rău oamenilor. Prin urmare, de fiecare dată când se apropia Anul Nou, toţi oamenii se refugiau în munţi înalţi, pentru a scăpa de furia lui Nian.
Legenda spune că, o dată, de Anul Nou, când toţi se pregăteau să se refugieze pe crestele înalte ale munţilor, a venit în sat un bătrân. El a rugat o femeie în vârstă să-l adăpostească pentru o noapte, iar ca răsplată a promis că îi va elibera de fiară. Nimeni nu l-a crezut, iar femeia în vârstă chiar a încercat să-l convingă să se refugieze în munţi, dar el a insistat să rămână în sat. Atunci când fiara s-a apropiat de sat, luminile focurilor puternice de artificii şi petardele au speriat-o. Mai mult decât atât, în case încă ardeau lumânările, iar pe uşi erau inscripţii de culoare roşie.
Nian a fost atât de speriat încât a fugit. S-a dovedit că, mai mult decât orice altceva, fiara  se temea de foc, lumină puternică şi de culoarea roşie. În ziua următoare, atunci când au revenit locuitorii satului, au găsit totul intact şi şi-au dat seama că acest bătrân a fost unul dintre Sfinţii Nemuritori, iar în acest mod, locuitorii au aflat despre cele trei comori, capabile să-l alunge pe Nian.

O sărbătoare plină de tradiţii

Astfel, de atunci, în China, înaintea Anului Nou, uşile şi ferestrele se vopsesc în roşu, se împart hârtii roşii cu urări versificate, iar nativii născuţi sub semnul zodiacal al anului respeciv se îmbracă în roşu. De asemenea, se aprind torţe, lumânări şi artificii, şi se face mult zgomot la trecerea dintre ani, potrivit unui ghid al tradiţiilor publicat de cotidianul China Daily.
Obiceiul de a face zgomot de Anul Nou vine şi din credinţa populară că, la graniţa dintre ani, se deschide poarta dintre lumea aceasta şi lumea demonilor, iar prin producerea zgomotului, se consideră că răul este împiedicat să treacă prin poartă.
Tot pentru ţinerea la distanţă a demonilor, de Anul Nou se atârnă la intrarea în case desene sau statuete numite Zeii Uşilor, care au menirea de a nu permite intrarea în casă a demonilor şi a spiritelor rele.
De asemenea, aducătoare de noroc şi prosperitate este considerată prezenţa portocalelor şi a culorii portocalii, eticheta cerând ca, atunci când îţi vizitezi rudele şi cunoştinţele de Anul Nou, să aduci şi o pungă cu portocale şi mandarine, ca simbol al bunelor relaţii şi al fericirii.

Obiceiuri culinare

Obiceiurile culinare de Anul Nou în China reprezintă, de asemenea, o parte importantă a tradiţiilor de Anul Nou, specialităţile şi obiceiurile legate de cina din ajunul Anului Nou fiind foarte numeroase. În seara de ajun, familiile chineze sărbătoresc prin organizarea unei cine festive. Acest obicei, cunoscut şi sub numele de "înconjurarea căminului", derivă din obiceiul străvechi de a cina în cămin, în familie. Atât copiii, cât şi adulţii mănâncă împreună, iar cina începe doar după ce s-au strâns toţi membrii familiei în jurul mesei.
Cina festivă este una somptuoasă, de pe masă nelipsind puiul şi peştele. Una din tradiţiile importante legate de mâncare este legată de mâncarea peştelui în ajunul Anului Nou. Acesta nu este niciodată consumat complet, iar resturile sunt păstrate peste noapte. Acest obicei derivă din zicala populară de Anul Nou "nian nian you yu" care se traduce: "în fiecare an rămâne peşte", această zicală însemnând că ai profit în fiecare an ("yu" însemnând "profit" în limba chineză). Astfel, resturile sunt păstrate din ajun până în ziua de Anul Nou, pentru a aduce prosperitate în noul an. De asemenea, se servesc prăjituri pe un platou, în mijlocul căruia adulţii aşază un şerveţel roşu, fiecare ingredient al prăjiturilor având o simbolistică aparte.