Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

CRPE: Susţinerea fermelor foarte mari nu va duce decât la un model sud-american, cu câteva mii de ferme mari în mijlocul sărăciei rurale generalizate

În urma analizei situaţiei subvenţiilor acordate anul trecut marilor exploatatori agricoli şi fermelor, Centrul Român de Politici Europene recomandă reorientarea României spre susţinerea agriculturii de mijloc (20 - 100 ha), "care poate asigura atât creşterea productivităţii, dar şi ridicarea din sărăcie a populaţiei rurale". "Susţinerea fermelor foarte mari nu va duce decât la un model sud-american, cu câteva mii de ferme mari în mijlocul sărăciei rurale generalizate", notează raportul dat ieri publicităţii de către CRPE. Potrivit acestuia, se impune continuarea şi punerea de acord cu Politica Agricolă Comună (PAC) a unor programe naţionale (Femierul, Renta Viagera) care să concentreze terenurile mici în exploataţii mijlocii, precum şi orientarea spre dezvoltarea Pilonului II al PAC (dezvoltarea rurală).
"De altfel, principalele preocupări ale administraţiei româneşti în ultimii trei ani au fost de a implementa regulamentele europene (destul de sofisticate) cu scopul absorbţiei fondurilor comunitare destinate agriculturii, şi mai puţin de a elabora unele programe de transformare a sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural. Avem nevoie de o viziune proprie asupra agriculturii, care să plece de la realitatea celor două sectoare - subzistenţă/agro-industrie - şi care să se integreze în PAC. De asemenea, România trebuie să fie un participant activ în dezbaterile privind reforma PAC şi să caute aliaţi pentru propuneri care servesc cel mai bine structura agriculurii româneşti", se menţionează în concluziile prezentate în raport.

0,9% din exploataţii au primit 51% dintre subvenţii

Potrivit raportului CRPE, 0,2% din exploataţiile agricole (2.500 de firme, fiecare cu peste 500 ha) au luat 30% din subvenţiile pe suprafaţă (în 2008). "Dacă includem şi fermele de 100 - 500 ha, rezultă că 0,9% din exploataţii au primit 51% din subvenţii", se mai arată în document.
Conform listei celor mai mari beneficiari ai subvenţiilor din România, primele 10 firme au încasat, în total, aproape 10 milioane de euro. "De fapt, România are două agriculturi, cu obiective, interese şi chiar soluţii de dezvoltare divergente: Agricultura de subzistenţă şi Agricultura agro-industrială (ferme foarte mari - peste 500). Agricultura de mijloc, fermele familiale viabile economic, lucrează doar 12% din suprafaţa agricolă. Ruptura între agricultura de subzistenţă şi fermele foarte mari face ca distribuţia subvenţiilor să fie cea mai inechitabilă din toată UE", conchide CRPE.

Fermele mijlocii familiale asigură intrarea în economia de piaţă

Încercând să anticipeze efectul politicilor agricole din România pe termen lung, CRPE susţine că este puţin probabil ca fermele foarte mari să înghită, treptat, toată suprafaţa agricolă, "din simplul motiv că o populaţie rurală uriaşă ar rămâne fără plasa de siguranţă asigurată de agricultura de subzistenţă".
În opinia specialiştilor CRPE, fermele foarte mari folosesc forţă de muncă puţină şi nu se integrează în structura socială a satului, spre deosebire de acestea fermele mijlocii familiale asigurând intrarea în economia de piaţă a familiilor care deja sunt implicate în agricultură, şi se integrează natural în structura socială a satului.
"Dar plata subvenţiilor pe agricultură ameninţă să îngheţe situaţia actuală: fermele foarte mari sunt avantajate, iar proprietarii micilor gospodării agricole de până la 5 ha au un motiv să nu vândă terenul, pe când fermele mijlocii nu se pot extinde prin cumpărarea celor mici sau sunt supuse presiunii celor mari", notează  specialiştii CRPE, opinând că subvenţiile pe suprafaţă ar putea agrava concentrarea terenurilor la extremele spectrului cu efecte dramatice sociale pe termen lung.

 

• Currently 4.43/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.4 din 7 voturi

Comentarii