Acest articol contine 2 imagini:

»
» Facsimil interviu

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Nuclearelectrica: Completările tehnologice aferente unei unităţi sunt de 5 tone/an de apă grea
ROMAG Prod: În conformitate cu proiectul reactorului tip CANDU 600, este nevoie de 12 tone/an/unitate
De 2 1/2 mai multă apă grea înseamnă poluare radioactivă mai mare cu 230%

Declaraţiile contradictorii, date de-a lungul timpului de conducerea Companiei Naţionale Nuclearelectrica şi a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, ne fac să credem că este ceva putred cu reactoarele nucleare de la Cernavodă: ori concentraţia de tritiu emanată este mult mai mare decât ar trebui, punând în pericol mediul, ori avem deja un mare surplus de apă grea, situaţie în care nu se justifică continuarea producţiei până în 2017...
Într-un interviu acordat în luna mai de către directorul general al CN Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan afirma, ca răspuns la întrebările Curierului Naţional, că "unităţile U 1 şi 2 aflate în exploatare folosesc apă grea numai pentru completări tehnologice; cantitatea necesară este de aproximativ 5 tone pe an pentru o unitate".
Două luni mai târziu, însă, conducerea ROMAG Prod, subordonată RAAN, anunţa, ca răspuns la întrebările noastre  legate de cantitatea de apă grea care constituie rezerva de stat, că "în conformitate cu proiectul reactorului tip CANDU 600 şi cu specificaţiile tehnice pe linie de securitate nucleară este necesar a exista cantitatea de apă grea pentru a asigura completările tehnologice pe toată durata de viaţă a reactoarelor (de cca 30 ani). Această cantitate este cifrată de proiectant la 12 tone/an/unitate".

Diferenţă de aproape 7 tone...

Contradicţia e clară: în timp ce Nuclearelectrica susţine că, pentru completările tehnologice ale unei unităţi sunt necesare doar 5 tone/an, producătorul ROMAG susţine că este nevoie de o cantitate de două ori şi jumătate mai mare... Or, în cazul în care reprezentanţii fabricii din Drobeta ar spune adevărul, consecinţele ar putea fi dezastruoase sau cel puţin ar trebui să ne pună pe gânduri, pentru că ar rezulta o poluare radioactivă cu tritiu mai mare cu 230% decât cea admisă pentru fiecare reactor în parte!
Conform renumitului cercetător pe probleme de tritiu din cadrul IFIN - Măgurele, Dan Galeriu, cu cât pierderile de apă grea sunt mai mari şi cu cât concentraţia de apă grea este mai mare, poluarea radioactivă de la Cernavodă este considerabilă.
În apa grea existentă în reactor se acumulează cantităţi de tritiu, substanţă radioactivă foarte periculoasă, cantităţi care sunt din ce în ce mai mari cu cât timpul de funcţionare al reactorului creşte. N-ar fi nimic deosebit, dar, din cauza neetanşeităţilor inerente oricărei instalaţii industriale, o parte din apa grea infestată cu tritiu radioactiv scapă în afara instalaţiilor şi infestează zona. Dacă pierderile de apă grea cu conţinut de tritiu se menţin în limita impusă, de 5,2 tone/an/unitate, totul este în regulă, dar dacă aceasta depăşeşte pierderile prevăzute în proiect, atunci încep problemele. Or, o diferenţă de aproape 7 tone înseamnă ceva...

Nu ies socotelile

Cealaltă ipoteză, cea a existenţei unui mare surplus de apă grea, reiese tot din răspunsurile date Curierului Naţional de către reprezentanţii ROMAG. "A fost produsă apă grea de cea mai bună calitate pentru prima încărcare a Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă şi pentru necesarul de completări tehnologice pe durata lor de viaţă. În prezent se produce apă grea necesară Unităţilor 3 şi 4. Unităţile 1 şi 2 echipate cu apă grea românească funcţionează cu randament maxim fiind conectate la Sistemul Energetic Naţional unde livrează stabil, energie electrică  ieftină (cca 20% din total). Pentru acoperirea necesarului de apă grea care să asigure încărcarea iniţială (aproximativ 550 tone) şi completările tehnologice (circa 400 tone), au fost produse aproximativ 2.500 tone, aferente unităţilor 1, 2, 3, şi 4 de la Cernavodă", declarau reprezentanţii ROMAG la sfârşitul lunii iulie.
Conform termenelor stabilite în contractele de furnizare produse şi a specificaţiei tehnice a AECL Canada, un reactor CANDU 600 are nevoie de 500-550 tone apă grea pentru încărcarea iniţială şi de câte 12 tone anual pentru completările tehnologice pe durata de viaţă de 30 ani.
În cazul în care teoria conducerii Nuclearelectrica este cea reală, cantitatea de apă grea necesară funcţionării unităţii este de 700 tone, rezultată din încărcarea inişială (550 tone) şi consumul tehnologic (5 tone/an). Pe de altă parte, dacă necesarul pentru consumul tehnologic este de 12 tone/an/unitate, aşa cum susţin reprezentanţii ROMAG, înseamnă că o unitate are nevoie de 910 tone de apă grea, adică un surplus de 210 tone pentru fiecare reactor nuclear...

Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2006, aprobată prin Legea  nr. 78/2007, s-a aprobat continuarea producţiei de apă grea în perioada 2013-2017, pentru completarea necesarului tehnologic pe timpul exploatării Unităţilor 3 şi 4 pe durata lor de viaţă.

Completările tehnologice ale unui reactor, denumite şi consum tehnologic de apă grea, desemnează înlocuirea pierderilor de apă grea infestată cu tritiu radioactiv cu apă grea proaspătă.

• Currently 4.44/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5