Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (7) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Eveniment

România, penultima din Europa la cheltuieli de cercetare

Eveniment - Afrodita Cicovschi
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2008-04-17

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Considerată "calificată" până în 2006 din punctul de vedere al menţinerii unui deficit bugetar de sub 3% din PIB, România se clasează pe ultimele locuri la majoritatea obiectivelor fixate de UE în 2000 prin Agenda de la Lisabona, menită să facă din economia blocului comunitar cea mai competitivă şi cea mai dinamică din lume până în 2010. Potrivit unui raport comandat de Guvernul francez şi realizat de o echipă coordonată de avocatul francez Laurent Cohen-Tanugi, ţintele fixate prin Agenda Lisabona sunt greu de atins în cea mai mare parte de către români.
Astfel, în privinţa ratei de ocupare a forţei de muncă, România, Polonia şi Portugalia sunt singurele ţări din UE care au înregistrat o scădere a ratei de ocupare în intervalul 2000-2006, arată studiul citat de NewsIn.
În privinţa cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, Agenda Lisabona a fixat drept obiectiv atingerea unui nivel de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2010. România se situa în 2006 la distanţe astronomice de statele dezvoltate din UE şi sub celelalte ţări care au aderat de curând la blocul comunitar, depăşind doar Ciprul, care are însă o economie puţin industrializată, bazată preponderent pe servicii.
Astfel, în 2006, cheltuielile de cercetare-dezvoltare reprezentau mai puţin de 0,5% din PIB în România, fiind doar în uşor progres faţă de 2000, indică raportul Cohen-Tanugi. De altfel, doar patru ţări înregistrau în 2006 cheltuieli de sub 0,5% din PIB alocate acestui domeniu - Slovacia, Bulgaria, România şi Cipru.
Raportul francez indică, de altfel, o situaţie îngrijorătoare la nivelul Uniunii, în care în 2006 doar sume echivalente cu 1,8% din PIB erau alocate cercetării, cu mult sub pragul fixat prin Agenda Lisabona.

Singurele state care cheltuiau în 2006 mai mult de 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare erau Suedia şi Finlanda, alte patru ţări înregistrând cheltuieli între 2% şi 2,5% din PIB - Germania, Austria, Danemarca şi Franţa.
Agenda Lisabona include şi un obiectiv privind educaţia tinerilor. Astfel, până în 2010, cel puţin 85% dintre tinerii între 20 şi 24 de ani din ţările din UE ar trebui să aibă cel puţin studii secundare superioare (liceu) finalizate.
În 2006, doar opt ţări - Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Suedia, Austria şi Irlanda  - îndeplineau acest criteriu, iar în alte nouă ţări, peste 80% dintre tinerii cu vârsta între 20 şi 24 de ani aveau studii secundare.
În România, nivelul de educaţie a progresat uşor, ponderea tinerilor cu studii secundare urcând cu circa un punct procentual până la circa 77%, nivel care plasa ţara pe locul al 20-lea în 2006 în rândul celor 27 de state membre ale UE, arată raportul Cohen-Tanugi. Din acest punct de vedere, România depăşea, totuşi, state mai dezvoltate precum Italia, Olanda, Germania şi Luxemburg.
Codaşele absolute în UE după criteriul educaţiei tinerilor erau în 2006 Spania, Malta şi Portugalia, ultimele două cu doar jumătate din tineri având finalizate studii secundare. În privinţa vârstei medii de ieşire de pe piaţa muncii, românii erau printre cetăţenii europeni care munceau cel mai mult, ieşind la pensie la 63 de ani, în medie. Mai mult decât românii munceau, în 2006, doar irlandezii - cu o vârstă medie de ieşire la pensie de puţin peste 64 de ani - şi suedezii (puţin sub 64 de ani la ieşirea de pe piaţa muncii, în medie).
Românii sunt, însă, printre cetăţenii europeni care trăiesc cel mai puţin, alături de baltici şi de bulgari, având o speranţă medie de viaţă de 72,6 ani în 2006 (locul 25 din 27 de state membre), potrivit datelor Eurostat.

 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    LEGEA ANTIdracNEA A FOST APROBATA DE UE ! ...
    Eurodeputaţii aprobă recomandările detaliate ale comisiei speciale privind infracţiunile fiscale

    ALTA TAXA pesede LA BUGET CA ORICUM NU VA DA NICIO ...
    Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să îşi asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă

    Trebuie comunicat Realitatii TV ca acum in emisiun ...
    Ultimul drum al Regelui Mihai I

    mi-am luat popcorn, sa urmaresc prabuselnitza in d ...
    Sperietoarea Split TVA

    de ce sunt permisi fosfatii, nitratii, nitritii, a ...
    Aditivii de fosfat în carnea de kebab: propunerea Comisiei merge mai departe

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: