Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Această nouă linie va fi cuplată la viitorul tronson cu destinaţia Paris, via Viena
Se va anunţa o deschidere "mai largă" pentru piaţa muncii din Ungaria?

Guvernul României şi cel al Ungariei vor semna săptămâna viitoare, la Sibiu, o declaraţie comună pentru construirea unei linii de cale ferată, de mare viteză, pe ruta Budapesta - Bucureşti - Constanţa. Pe acest tronson vor putea circula garnituri de mare viteză similare TGV- urilor occidentale. Cu acelaşi prilej, cele două state vor semna şi un acord de extindere a domeniilor în care românii pot fi angajaţi în Ungaria fără a deţine un permis de muncă. Aceasta este a treia şedinţă comună pentru discutarea şi aprobarea unor proiecte bilaterale în domeniile politic, social, economic şi cultural, prima având loc în octombrie 2005 la Bucureşti, iar cea de-a doua în noiembrie 2006 la Budapesta.
Secretarul general al Guvernului, Attila Cseke, a vorbit despre proiectul pe care "partea ungară îl are în vedere, şi anume construcţia unei linii de cale ferată de mare viteză, pornind de la Paris şi până la Budapesta, cu tranzit prin Viena". "România doreşte să se cupleze la această linie de mare viteză", a adăugat acesta.
El a arătat că este de aşteptat ca la şedinţa comună a celor două Guverne să se anunţe şi o deschidere "mai largă" a pieţei muncii ungare pentru lucrătorii români, care în prezent pot fi angajaţi în Ungaria, fără permis de muncă, doar în patru domenii de activitate. În Ungaria, piaţa muncii dispune de peste 250 de specializări, iar numărul specialiştilor proprii în acele profesii este foarte mic. "Sunt foarte multe domenii în care dacă un cetăţean român doreşte să se angajeze are nevoie de un permis de muncă, eliberat doar după un studiu al pieţei forţei de muncă ce indică necesarul de specialişti. Dorim o extindere a domeniilor", a adăugat Cseke.

Attila Cseke: "Vom trata şi problema minorităţilor"

În cadrul întâlnirii, membrii celor două Guverne urmăresc şi semnarea unui document de susţinere a aderării României la Spaţiul Schengen, pe baza experienţei autorităţilor ungare, precum şi protocoale de colaborare în domenii legate de justiţie, muncă, ajutor de stat, comunicaţii şi învăţământ. Cseke a anunţat că în şedinţa ce va avea loc săptămâna viitoare intenţionează să aducă în discuţie şi problema minorităţilor, dar va face referire şi la domeniul cultural, mediu, dezvoltare rurală sau afaceri interne şi externe. Alte subiecte incluse pe ordinea de zi a şedinţei sunt stadiul de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş şi a drumului expres Petea-Satu Mare-Baia Mare, de la graniţa româno-ungară.
"Se va discuta despre realizarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii drumurilor secundare de interes comun care traversează frontiera româno-maghiară. Sunt drumuri vechi, care au legat nişte sate comune şi care nu au mai fost folosite o perioadă. Preconizăm că, în momentul în care România intră în Spaţiul Schengen, toate aceste drumuri să fie reabilitate", a afirmat Cseke.
Acesta a amintit şi faptul că, "în urma deciziilor luate la precedentele şedinţe comune de Guvern, timpii de staţionare la punctul de trecere a frontierei Curtici au scăzut de la 90 de minute la maximum 20, în cazul transportului feroviar, iar reţeaua consulară a fost extinsă prin deschiderea unui consulat românesc la Gyula, în Ungaria, şi a unui consulat ungar la Miercurea Ciuc".

Scopul principal al României, aderarea la Spaţiul Schengen

Conform angajamentelor asumate pe perioada negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, principalul obiectiv al României după dobândirea calităţii de stat membru al UE îl constituie aderarea la Spaţiul Schengen şi zona EURO. În acest fel, cetăţenii români vor beneficia de circulaţie în spaţiul european fără restricţii, în vreme ce circulaţia mărfurilor la frontierele interne se va desfăşura în mod accelerat.
În 2001, România a transmis Planul de Acţiune Schengen către Uniunea Europeană. Ulterior, acesta a fost actualizat anual iar, în paralel, autorităţile române au desfăşurat eforturi şi au investit fonduri substanţiale în echipamente şi infrastructură, în vederea securizării frontierei.
Pentru ca România să poată adera la spaţiul Schengen, este necesară îndeplinirea anumitor condiţii minime, cum ar fi adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen relevant, construcţia instituţională sau pregătirea adecvată a personalului.
Capacitatea de implementare a acestor măsuri este verificată de echipe de experţi formate din reprezentanţii statelor membre, iar decizia finală pentru aderarea la spaţiul Schengen este luată de Consiliul European.

România, susţinută pentru îndeplinirea condiţiilor

Resursele financiare necesare pentru realizarea acţiunilor României pentru îndeplinirea obiectivelor legate de aderarea la spaţiul Schengen se regăsesc în Planul unic multinaţional, pentru securitatea frontierei, ce cuprinde peste 230 de investiţii, cu o valoare totală de 952.232 mii euro.
De asemenea, Uniunea Europeană acordă României un sprijin financiar substanţial în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse.
Aderarea la spaţiul Schengen, respectiv îndeplinirea angajamentelor asumate de autorităţile române, va asigura pentru cetăţenii români posibilităţi sporite de exercitare a drepturilor de care aceştia vor beneficia odată cu dobândirea noii calităţi de cetăţeni ai Uniunii Europene.

• Currently 4.20/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5