Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Ofertele pentru selectarea investitorilor, depuse cu o zi înainte

Nuclearelectrica va contracta servicii de consultanţă pentru evaluarea valorii de piaţă a Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, contract estimat la 500.000 de euro, fără TVA, termenul final pentru depunerea ofertelor fiind 26 octombrie. Ofertanţii trebuie să îndeplinească mai multe condiţii pentru a putea participa la licitaţie, inclusiv o cifră medie de afaceri de 1,5 milioane euro şi experienţă în domeniu, potrivit unui anunţ de licitaţie al Nuclearelectrica.

Criteriul de atribuire a contractului va consta în oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în care preţul va reprezenta 70%, iar experienţa în evaluarea activelor şi termenul de predare a lucrării câte 15% din valoare.

Totodată, operatorul centralei nuclearelectrice de la Cernavodă aşteaptă oferte pentru selectarea investitorilor care vor participa la construirea grupurilor 3 şi 4, termenul limită pentru depunerea documentelor fiind 25 octombrie, cu o zi înainte de data până la care societatea aşteaptă oferte pentru evaluare. Procedurile vor fi încheiate la începutul anului 2008, în aşa fel încât lucrările să înceapă în cursul aceluiaşi an. Punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 este prevăzută pentru 2014, respectiv 2015.

Buna funcţionare şi dezafectarea, estimate la 3,6 mld. euro

După ce vor fi construite, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă au nevoie de implementarea mai multor proiecte pentru a da randamentul aşteptat. Funcţionarea lor este strict condiţionată de asigurarea apei de răcire din Canalul Dunăre-Marea Neagră, respectiv realizarea proiectului "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila", care poate implica şi construcţia hidrocentralei de la Măcin. Valoarea acestui studiu a fost estimată la 1,64 milioane euro, din care 1,23 milioane euro reprezintă finanţarea ISPA.

Se impune şi realizarea interconexiunilor de evacuare, a hidrocentralei de la Tarniţa, precum şi conectarea la Sistemul Energetic Naţional (ale căror costuri se ridică la aproximativ un miliard de euro), dar şi extinderea interconexiunilor cu alte pieţe (cablul electric submarin Constanţa - Istanbul, aproximat la 400 milioane euro). În afara acestor cheltuieli, sunt de menţionat şi cheltuielile legate de dezafectarea reactoarelor nucleare după expirarea perioadei de funcţionare (660 milioane euro). Un simplu calcul arată că, în afara cheltuielilor de construcţie a reactoarelor - estimate la 2,2 mld. euro -, vor mai fi investiţi cel puţin 3,6 mld. euro pentru buna lor funcţionare şi, ulterior, dezafectarea şi depozitarea deşeurilor radioactive.

Societatea va emite obligaţiuni de 1,5 mld. euro

La începutul lunii ianuarie, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, declara că societatea de proiect care va construi reactoarele nucleare 3 şi 4 va emite obligaţiuni de aproximativ 1,5 miliarde euro. Potrivit acestuia, din cele 2,2 miliarde euro necesare construcţiei celor două reactoare, aproximativ 700 milioane euro vor fi acoperite de investitorii cooptaţi, iar restul de aproximativ 1,5 miliarde euro vor fi obţinuţi printr-o emisiune de obligaţiuni a companiei de proiect. Potrivit lui Vosganian, 30% din capitalul social al companiei de proiect, circa 700 milioane euro, va fi împărţit între investitori, iar restul va fi atras prin intermediul emisiunii de obligaţiuni. În opinia ministrului, toate companiile investitoare va trebui să aibă ratinguri foarte bune.

"Punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 va însemna un spor al producţiei de energie electrică ce va face ca, în anul 2014, structura producţiei de energie din România să fie următoarea: 28-30 la sută producţie pe bază nucleară, 33 la sută producţie pe bază regenerabilă (hidro şi surse neconvenţionale), iar diferenţa pe bază de cărbune, gaze naturale şi păcură", a explicat Vosganian.

Producător independent de energie electrică

Investitorii interesaţi trebuie să asigure participarea cu numerar la capitalul social al societăţii nou constituite, care va funcţiona ca un producător independent de energie electrică, dar nu cu mai puţin de 50 milioane de euro, urmând ca ponderea fiecărui acţionar în societate să fie determinată pe bază de negociere şi aprobată prin actul normativ de constituire a noii societăţi.

Investitorii selectaţi, după ce vor depune oferte angajante, vor participa la înfiinţarea unei companii cu capital mixt pentru construcţia, dezvoltarea şi operarea reactoarelor trei şi patru, denumită "compania de proiect". Fiecare investitor va trebui să contribuie cu minimum 50 milioane de euro, în numerar, la capitalul social al companiei de proiect, restul fiind asigurat prin credite. Noile unităţi vor avea, fiecare, o putere instalată de 720 MW.

"Aceste societăţi vor plăti şi prelua energia electrică de la societatea comercială nou înfiinţată şi, la rândul lor, vor deveni fie furnizori de energie electrică pe piaţă, fie vor utiliza energie electrică pentru nevoi proprii", se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern.

15 firme, interesate să investească

Centrala de la Cernavodă a fost proiectată pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiană, de tip CANDU, cu puteri instalate de circa 700 MW fiecare, şi funcţionează în prezent cu un singur reactor, care asigură 10% din consumul naţional de electricitate. Al doilea reactor este programat să intre în exploatare comercială în luna septembrie. Pentru unităţile 3 şi 4, procesul de selecţie a investitorilor a început anul trecut şi a ajuns în etapa negocierilor, însă autorităţile au decis să reia procedurile. Cele 13 firme şi consorţii selectate anul trecut sunt AES Corporation (SUA), Alro Slatina, consorţiul Ansaldo (Italia) - AECL (Canada), consorţiul Unit Investments (Luxemburg) - Dogan Enerji Yatirimlari/Doguş Holding (Turcia), Group Suez/Electrabel (Belgia), Electrica Bucureşti, ENEL (Italia), E.ON Energie (Germania), Gabriel Resources (Canada), Iberdrola (Spania), KHNP (Coreea de Sud), RWE Power (Germania) şi consorţiul TESS Conex-ASAM Iaşi, care însă s-a retras.

Potrivit unor surse citate de Mediafax, printre firmele interesate să intre în proiect, altele decât cele 13 de anul trecut, se numără producătorul de ţevi Tenaris Silcotub Zalău, producătorul de ciment Lafarge, Mittal Steel Galaţi şi Electricité de France.

• Currently 4.92/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5