Acest articol contine 2 imagini:

»
» Mănăstirea Antim din Bucureşti găzduieşte Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Sub patronajul Prea Fericitului Părinte Teoctist, Biserica Ortodoxă Română a efectuat, numai în ultimii cinci ani, numeroase acte de binefacere în sprijinul enoriaşilor nevoiaşi sau loviţi de calamităţi naturale, sumele cheltuite fiind de 1.313 miliarde lei vechi (echivalentul a peste 41 milioane de euro).

Bine structurată, cu funcţii şi atribuţii bine determinate, Biserica Ortodoxă Română se ocupă, printre altele, şi de asigurarea asistenţei sociale permanente, organizând în acest sens campanii umanitare la nivel naţional. Se fac colecte, iar banii sunt distribuiţi persoanelor aflate în situaţii de risc social.

Reuşitele sau eşecurile activităţii bisericeşti sunt prezentate anual, în cadrul şedinţelor Adunării Naţionale Bisericeşti, forul central reprezentativ al Bisericii Ortodoxe Române.

Însă cel mai complet raport al activităţii bisericeşti, din punct de vedere financiar, a fost cel din 2002, când bilanţul preliminar a înregistrat un excedent de 14.479.879.000 de lei vechi la fondul de rezervă.

Colecta Fondului Central Misionar pe anul 2002 s-a ridicat la suma de 367.990.000 de lei vechi (aproximativ 11 mil. euro la cursul BNR), repartizată conform hotărârii Sfântului Sinod. Astfel, 160.400.000 lei vechi au fost distribuiţi cheltuielilor misionare, 967.000.000 lei vechi - acţiunilor misionare interne, 1.740.590.000 lei vechi reprezentând subvenţiile acordate mănăstirilor şi bisericilor pentru lucrări.

"Fondul «Filantropia» a reprezentat 1.942.644.612 lei, cheltuindu-se cu operele de caritate şi sociale ale Patriarhiei Române. Colecta pentru Mitropolia Basarabiei a însumat 336.338.321 lei, dintre care s-au cheltuit 80.000.000 lei.

Pentru manualele de Religie avem la venituri suma de 48.444.649 lei, dintre care s-au cheltuit 1.000.000 lei. Comisia de pictură bisericească a avut şi în cursul anului 2002 şedinţe lunare de lucru la care s-au rezolvat: 130 de devize, 105 adjudecări, 50 de devize ofertă, 7 promovări, 10 scăderi de categorie a parohiilor, 12 cercetări. În luna mai 2002 a fost organizat examen cu ucenicii de pe şantierele de pictură la care au participat 22 de concurenţi, din care au promovat 16. Contul de execuţie bugetară, la un buget de 307.375.084.000 lei, aprobat de Adunarea Naţională Bisericească în şedinţa din 14 martie 2002 a realizat: la venituri - 169.091.854.000 lei; la cheltuieli - 154.611.975.000 lei; excedent la finele anului - 14.479.879.000 lei. Bilanţul preliminar al Administraţiei patriarhale totalizează la activ şi pasiv suma de 206.113.51.000 lei şi reprezintă un excedent de 14.479.879.000 lei înregistrat la fondul de rezervă", se arată în situaţia economico-financiară prezentată pe site-ul Patriarhiei.

 

14,6 milioane euro, ajutoarele financiare şi materiale acordate în 2005

 

Potrivit datelor prezentate în şedinţa Adunării Naţionale Bisericeşti la data de 11 februarie 2004, în anul 2003, numărul celor care au beneficiat de programele sociale ale Bisericii s-a ridicat la "peste 150.000 de persoane, iar bugetul cheltuit la nivelul Patriarhiei Române pentru opera social-caritativă a fost de aproximativ 117.000.000.000 lei!".

Totodată, conform datelor prezentate la 4 martie 2005, prin programele sociale de care au beneficiat peste 160.000 persoane, s-au cheltuit nu mai puţin de 197 miliarde lei vechi.

Cea mai mare sumă a fost cheltuită de Biserica Ortodoxă Română în 2005, pentru ajutorarea persoanelor afectate de inundaţii. Potrivit statisticilor prezentate la 21 februarie 2006 în Sesiunea Consiliului Naţional Bisericesc, numărul celor care au beneficiat, în 2005, de programele sociale ale Bisericii s-a ridicat la 384.000 de persoane, din care peste 172.000 sunt copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, din familii sărace sau victime ale inundaţiilor; peste 7.400 de persoane cu dizabilităţi, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA, victime ale traficului de persoane etc. Bugetul cheltuit de BOR în acest sens, inclusiv pentru ajutorarea sinistraţilor, a fost de 46.907.363,94 RON (469.073.639.400 ROL). "Din această sumă, 22.078.578,84 RON (220.785.788.400 ROL) reprezintă ajutoare financiare, iar 24.828.785,1 RON (248.287.851.000 ROL) reprezintă ajutoare în bunuri materiale (materiale de construcţii, îmbrăcăminte, alimente, bunuri de larg consum etc.)", se specifica în comunicat.

Ca şi în anii precedenţi, în 2006 programele sociale ale Patriarhiei Române au avut ca obiective organizarea şi dezvoltarea de servicii de asistenţă socială, în special la nivelul parohiilor, pentru categorii de persoane aflate în situaţii de risc social. Numărul celor care au beneficiat de astfel de programe în 2006 a fost de 268.000 de persoane, bugetul cheltuit de eparhiile Patriarhiei Române însumând 37.500.000 lei.

 

Bugetul BOR

 

Potrivit Statutului de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, Consiliul Naţional Bisericesc este forul administrativ central pentru întreaga activitate a Bisericii şi organul executiv al Sfântului Sinod şi Adunării Naţionale Bisericeşti, fiind alcătuit din trei clerici şi şase mireni, aleşi pe o perioadă de patru ani, şi din consilierii administrativi patriarhali, ca membri permanenţi.

Consiliul Naţional Bisericesc analizează şi evaluează întreaga activitate internă şi externă bisericească sub aspect pastoral-misionar, social-caritativ, viaţă monahală, învăţământ teologic şi religios în şcolile publice, organizatoric, administrativ, cultural, relaţii cu alte culte, relaţii cu românii din jurul graniţelor ţării şi diaspora, relaţii externe bisericeşti şi ecumenice.

În afara acestora, Consiliul analizează şi evaluează şi patrimoniul cultural bisericesc, activitatea editorial-tipografică, precum şi construirea de noi locaşuri de cult.

Bugetul Bisericii Ortodoxe Române este format, în afara colectelor efectuate, din veniturile produse de instituţiile anexe ale BOR. Astfel, pe lângă Patriarhia Română funcţionează, cu patrimoniu distinct, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, iar pe lângă eparhii - Fondul de Asigurare a Bunurilor Bisericeşti şi Casa de Ajutor Reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti din eparhie.

Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă al BOR are ca scop editarea, tipărirea şi răspândirea Sfintei Scripturi, a cărţilor de ritual, a lucrărilor şi revistelor de ştiinţă teologică şi a literaturii pentru întărirea religiozităţii credincioşilor, precum şi confecţionarea şi răspândirea icoanelor şi obiectelor sacre şi ale celor cu caracter religios necesare bisericilor şi credincioşilor. Toate produsele Institutului Biblic şi de Misiune se distribuie bisericilor şi credincioşilor prin magazinele bisericeşti eparhiale.

Distribuţia se face contra cost, comanda putând fi realizată prin e-mail, telefonic sau fax. Pentru că pe site-ul magazinbisericesc.go.ro nu există niciun preţ, fiind enumerate doar produsele şi serviciile oferite, Asociaţia Diaconia se angajează ca, în interval de maximum 1 zi de la primirea comenzii, să remită doritorului răspunsul cu privire la comanda cerută, inclusiv preţul şi termenul de livrare.

Următorul pas este achitarea a 30% din valoarea coletului într-un cont deschis la BRD - SMB şi trimiterea copiei prin fax sau e-mail la sediul Asociaţiei. Coletul va fi livrat în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data primirii confirmării plăţii avansului.

În afara sumelor strânse prin colecte de la enoriaşi şi vânzări de produse religioase, la bugetul BOR se adaugă şi veniturile provenite din vinării, închirieri de terenuri, serviciile prestate de preoţi în parohii (înmormântări, botezuri, nunţi, parastase şi alte asemenea), lansări şi vânzări de CD-uri cu muzică religioasă.

 

Despre bunuri sacre şi bunuri comune

 

Potrivit art. 168, 169 şi 170 din Statutul bisericesc, totalitatea bunurilor aparţinând Patriarhiei, Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor, Episcopiilor, Protopopiatelor, Parohiilor şi Mănăstirilor constituie averea bisericească. Din punct de vedere al destinaţiei sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.

Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfinţire sau binecuvântare cultului divin şi nu pot fi înstrăinate şi nici urmărite, iar bunurile comune sunt cele afectate întreţinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale şi de caritate şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.

Averea fundaţiilor şi asociaţiilor, care au personalitate juridică, este proprietatea acestora şi se administrează de Biserică în limita şi în condiţiile actelor constitutive şi conform dispoziţiilor statutului. Donaţiile cu destinaţie fac parte din averea bisericească şi se administrează ca atare.

"Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea averii bisericeşti, precum şi controlul ierarhic şi verificarea gestionară se vor face după normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Adunarea Naţională Bisericească", stipulează art. 171.

Dacă, în privinţa activităţilor social-caritabile, Biserica a dovedit transparenţă totală, nu la fel se poate spune şi despre veniturile sale, singurele menţionate pe site-ul BOR fiind cele legate de colecta destinată victimelor inundaţiilor.

În conturile deschise de BOR prin campania "Mai puternică decât apele este credinţa", până la data de 25 iunie 2006 s-au strâns peste 1,25 milioane lei noi, care au fost folosite la construirea de locuinţe pentru sinistraţii din localitatea doljeană Rast. "Suma totală colectată în cele 25 de eparhii ale Patriarhiei Române este de 2.736.663,64 RON (27.366.636.400 lei). Valoarea donaţiilor în materiale de construcţii, cereale, îmbrăcăminte şi bunuri de larg consum se ridică la 489.101 RON (4.891.010.000 lei). Cea mai mare parte a sumelor colectate de cele 25 de eparhii au fost virate către zonele calamitate, în special în Oltenia, iar restul donaţiilor au fost îndreptate către localităţi afectate din cuprinsul eparhiei respective", se arată pe site-ul Patriarhiei.

 

Imobilele valorează minimum 1 miliard euro

 

Dar Biserica Ortodoxă Română cuprinde 6 Mitropolii, alcătuite din Arhiepiscopii şi Episcopii, cu un total de 11.146 parohii, deservite de 14.035 preoţi şi diaconi, în 15.116 lăcaşuri de cult. Pentru românii ortodocşi din străinătate, există 3 Mitropolii şi 2 Episcopii (în Europa) şi o Arhiepiscopie (pe continentul american).

BOR are, de asemenea, 631 mănăstiri şi schituri, cu peste 8.059 călugăriţe şi călugări. În cadrul BOR există, de asemenea, 279 de aşezăminte sociale, 275 de muzee şi colecţii muzeale, precum şi 42 de centre de conservare şi depozitare a obiectelor cultural-religioase ale moştenirii naţionale.

Numai în Protoieria III din Capitală există 59 de parohii şi o mănăstire, majoritatea fiind construite în secolele XVI - XVII şi menţionate în lista monumentelor istorice.

Toate aceste clădiri sunt, evident, plasate pe terenuri care se întind în total pe sute de hectare dacă socotim şi pădurile care aparţin Bisericii. Unele dintre ele sunt închiriate unor firme renumite, altele sunt doar exploatate în folosul Bisericii. De asemenea, pe lângă fiecare biserică, există, de obicei, şi o casă parohială, ceea ce înseamnă că numărul clădirilor bisericii este cu mult mai mare de 27.000. Dacă estimăm valoarea medie a fiecărui imobil la numai 100.000, înseamnă că bunurile imobile ale Patriarhiei se ridică la minimum 1 miliard de euro...