Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (5) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Economie

Modificări fiscale în avalanşă, în 2017

Economie - Ramona Olaru / gds.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Sursa foto: cosmos.com.mx

Data adaugarii: 2017-10-13

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Firmele sunt greu încercate în acest an, din cauza schimbărilor fiscale implementate chiar şi de la o lună la alta. Iată care au fost cele mai importante modificări fiscale şi care a fost impactul acestora în mediul de afaceri. Câteva măsuri noi au afectat şi populaţia, pentru că au produs anumite scumpiri. Unele impozite sau taxe dispar la câteva luni după ce au fost introduse, altele sunt reintroduse la câteva luni după ce guvernul renunţase deja la ele.
Mediul de afaceri a fost asaltat anul acesta de măsuri fiscale care au condus la schimbarea bugetelor firmelor în plin an fiscal, deci schimbarea cheltuielilor pe care le fac companiile în 2017, fără să fie bugetate dinainte. În timp ce unele cheltuieli au scăzut, altele au crescut în timpul anului fiscal. Mediul de afaceri se plânge de lipsa de predictibilitate, de faptul că politicile fiscale se schimbă după cum „bate vântul“, iar această instabilitate fiscală descurajează investiţiile private. Avalanşa de schimbări şi reveniri asupra unor chestiuni fiscale bulversează şi mai mult firmele private. Există anumite taxe sau impozite care au fost scoase şi reintroduse, iar altele se pregătesc a fi scoase din legislaţie, după doar câteva luni de aplicare.
De la 1 ianuarie 2017 a scăzut cota standard de TVA de la 20%, la 19%. De la 1 februarie au fost scoase 100 de taxe, dintre care cele mai importante au fost taxa radio-tv, taxa de timbru (sau taxa de mediu pentru autovehicule). Numai că, în exces de zel, statul a anulat odată cu timbrul de mediu pe autovehicule şi procedura de restituire a banilor pentru cei care plătiseră acele taxe auto sub diverse forme existente în ultimii ani. Aşa s-a făcut că, până luna trecută, nici măcar persoanele care aveau hotărâri definitive şi irevocabile în instanţă în favoarea lor nu şi-au putut recupera timbrul de mediu pentru autoturisme. În Dolj erau 520 de persoane care depuseseră cereri de restituire a taxei auto, dintre care 350 de persoane aveau hotărâri definitive şi irevocabile, însă Fiscul nu mai avea nicio pârghie legală să le restituie banii şi nici conturile ANAF nu pot fi executate silit, prin lege. Situaţia s-a reglementat recent, iar cei care solicită restituirea taxelor auto care au existat sub diverse forme pot depune o cerere-tip la Fisc. Nu mai este nevoie ca solicitanţii să mai facă dovada că au plătit taxa, ci statul trebuie să caute în baza de date proprie.
În plus, la câteva luni după ce a scos timbrul auto de mediu, guvernul pregăteşte introducerea unei noi taxe auto „ambalată“ sub altă formă, în funcţie de gradul de poluare al maşinii.

Bir pe microîntreprinderi, de la 1 februarie

Guvernul a ridicat de la o lună la alta pragul de la care o firmă este inclusă obligatoriu în categoria microîntreprinderilor, considerând de la 1 februarie 2017 că intră în această categorie firmele care au avut în anul fiscal anterior o cifră de afaceri de până 500.000 de euro, faţă de cât era pragul până în februarie 2017, de 100.000 de euro. Microîntreprinderile astfel declarate peste noapte plătesc impozit pe venit de 1% din cifra de afaceri, dacă au angajaţi şi de 3% din venituri, dacă nu au niciun angajat. În Dolj, din februarie 2017 au devenit brusc microîntreprinderi circa 85% din firmele active din judeţ. Pe unele firme măsura le-a avantajat: dacă anii anteriori avuseseră profituri mai mari de 6% din cifra de afaceri, atunci anul acesta plătesc impozit mai mic la stat decât anul trecut. Pe altele însă, cele mai multe, măsura le-a dezavantajat, în sensul că după ce au devenit brusc microîntreprinderi prin modificarea legislaţiei fiscale plătesc la stat impozit pe venitul realizat, indiferent dacă au sau nu profit, indiferent dacă sunt mai performante în afaceri decât anul trecut sau dacă au avut anul acesta o activitate economică mai eficientă decât în alţi ani.

Salariaţii, unii avantajaţi, alţii perdanţi

Tot de la 1 februarie a crescut salariul minim pe economie de la 1.250 de lei, la 1.450 de lei pe lună. Pentru salariaţii plătiţi cu salariul minim pe economie, măsura fiscală le-a adus mai mulţi bani în buzunar, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa. Însă, pentru firme, cheltuiala a fost de două ori mai mare decât suma efectivă plătită în plus angajaţilor. Iarăşi, această cheltuială a survenit în timpul unui an fiscal, fiind stabilită doar cu o lună înainte de a fi aplicată. Firmele care au preponderent angajaţi plătiţi cu salariul minim au fost nevoite să găsească bani în propriul buget ca să suporte costurile cu forţa de muncă impuse subit de guvernanţi.
Totodată, odată cu majorarea salariului minim, statul a introdus supraimpozitarea salariilor mari. Până anul acesta, plata contribuţiilor sociale era plafonată la maximum cinci salarii medii brute pe economie. De anul acesta nu mai există această plafonare nici la salariile mai mari, nici la veniturile din dividende, dobânzi şi chirii.

Contractele part-time, supraimpozitate

Tot în partea a doua a acestui an s-a introdus obligativitatea ca pentru salariaţii care sunt angajaţi cu contracte part-time şi ale căror venituri totale nu depăşesc salariul minim pe economie, angajatorii trebuie să plătească contribuţiile sociale la nivelul salariului minim. Deci, pentru o persoană angajată cu contract de muncă pe două ore pe zi, angajatorul plătea contribuţii de 76 de lei pe lună la stat, însă din luna septembrie este obligat să achite 304 lei pe lună la stat sub forma contribuţiilor calculate la salariul minim pe economie, deşi persoana respectivă prestează tot atâtea ore de muncă pe zi cât presta şi înainte de această majorare.
Pentru o firmă cu 35 de salariaţi part-time, dacă presupunem că ei nu mai au alte contracte de muncă, cheltuiala firmei cu contribuţiile a crescut brusc la 8.000 de lei pe lună, bani care trebuie luaţi de undeva pentru a plăti dările la stat.
Senatul a respins, marţi, ordonanţa care aproba creşterea contribuţiilor pentru contractele part-time. Ordonanţa ajunge la Camera Deputaţilor, care este for decizional. Dacă va fi respinsă şi de Cameră, atunci se revine la plata contribuţiilor aferente numărului real de ore lucrate şi trecute în contractele individuale de muncă ale persoanelor care lucrează part-time.

Supraaccizarea carburanţilor, un fiasco total

De la 1 ianuarie 2017, guvernul a scos supraacciza la carburanţi de 0,07 euro pe litru, care a creat controverse în piaţă. Acea supraaacciză fusese introdusă cu scopul de a se finanţa construirea de drumuri şi autostrăzi din banii astfel colectaţi de la firmele şi populaţia care achiziţiona combustibil de la pompă.
La jumătatea lui septembrie şi la începutul lui octombrie, guvernul a reintrodus, în două etape, o acciză la combustibili majorată cu 0,32 lei pe litru, în total. Măsura i-a afectat atât pe transportatori, cât şi populaţia, care a alimentat de la benzinării combustibil mai scump decât de obicei. Marii transportatori au ameninţat cu proteste de stradă prin care solicită statului să le restituie acciza pe carburantul consumat, în caz contrar fiind nevoiţi să alimenteze tirurile din afara ţării, din statele din jur care rambursează TVA şi accizele marilor transportatori români.

Split TVA, măsura fiscală care îngroapă firmele

Una dintre cele mai aspru criticate măsuri de mediul de afaceri este aceea numită split TVA, adică de a colecta TVA într-un cont separat faţă de cel în care se încasează banii din activitatea firmei. Problema este că TVA aferentă tranzacţiilor va rămâne în acel cont separat până la data scadentă de plată către stat. Dacă firma nu are bani în contul separat deschis în acest scop ca să plătească la stat TVA la scadenţă, atunci va plăti din alte fonduri ale societăţii acel TVA. Însă, atunci când partenerii de afaceri care au cumpărat marfă de la firma în cauză îi virează TVA aferent în acel cont separat al societăţii care a emis factura, firma aceasta din urmă va fi nevoită să meargă la ANAF să ceară dreptul de a folosi banii blocaţi în acel cont de TVA. Fiscul este obligat să răspundă în termen de trei zile de la depunerea cererii, însă firmele se tem că atunci când vor fi zeci de mii de cereri pe zi la ANAF, instituţia nu va fi în stare să gestioneze totul în timp util. În plus, fiecare firmă plătitoare de TVA va avea cheltuieli sporite cu gestionarea conturilor, în sensul că, la fiecare tranzacţie, în loc de o plată se vor face două plăţi în conturi diferite (contravaloarea mărfii se achită într-un cont, iar TVA în alt cont). Chiar dacă Trezoreria pune la dispoziţie conturi gratuite pentru firme, necesare pentru plata TVA, mediul de afaceri se teme că va trebui să facă drumuri dese la Trezorerie pentru a efectua operaţiuni pe acel cont (depuneri de numerar sau plăţi către stat), aspecte care vor fi cu greu gestionate de serverele învechite ale ANAF, susţin voci din mediul privat de afaceri.
Şi mai mare bătaie de cap vor avea firmele care au încasări zilnice în numerar. Regulile Split TVA pentru cei care încasează bani numerar sunt şi mai dure. Ei trebuie să urmărească încasările şi plăţile, iar în interval de cel mult şapte zile de la încasarea unor bani trebuie să meargă să depună diferenţa de TVA (între încasări şi plăţi) în contul special de TVA deschis pe numele firmei. Dacă acel cont este deschis la Trezorerie, atunci firmele cu încasări în numerar trebuie să facă drumuri zilnice la respectiva instituţie.

Nebunia cu Split TVA continuă

De la 1 octombrie a intrat în vigoare posibilitatea firmelor de a opta pentru măsura Split TVA, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 măsura să devină obligatorie pentru toate firmele, dacă nu se modifică între timp. Doar 200 de firme au optat pentru aplicarea Split TVA de luna aceasta, multe dintre ele de stat, dintr-un total de circa 550.000 de firme plătitoare de TVA, semn că economia respinge propunerea fiscală. Aceasta înseamnă că au adoptat sistemul doar 0,03% din firmele din România care sunt plătitoare de TVA. De altfel, presa centrală a dezvăluit că nici măcar firmele în care deţin participaţiuni parlamentarii susţinători ai sistemului Split TVA nu au optat pentru această modalitate de plată de la 1 octombrie.
Patronatele au început să organizeze măsuri de protest faţă de Split TVA, deocamdată prin petiţii postate în spaţiul virtual şi solicitări adresate guvernului, precum şi prin lipirea de afişe pe maşinile proprii ale societăţilor, pentru a marca dezacordul pentru o astfel de măsură care le-ar bloca activitatea. Specialiştii în fiscalitate susţin că măsura splitării (separării) TVA nu va avea efectele dorite, pentru că nu va scoate la iveală marea evaziune fiscală, ci va bloca activitatea firmelor corecte, care oricum îşi plăteau TVA la stat.
Ce spune mediul de afaceri din Dolj despre split TVA. Contactat de GdS, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj, Dragoş Turculeanu, a precizat: „Este o măsură deosebit de importantă, cu implicaţii multiple, care poate genera probleme majore atât mediului economic, cât şi structurilor statului implicat în mod direct. Măsurile de acest gen, posibil, în funcţie de evoluţie, unice la nivel european, cu un impact major asupra economiei şi a agenţilor economici considerăm că trebuie adoptate numai în urma unor consultări şi dezbateri publice, reale şi de durată“. Camera de Comerţ va organiza joia viitoare o dezbatere pe tema split TVA, cu „actorii“ importanţi ai vieţii economice din Dolj.
Modalitatea de aplicare este reglementată de OG nr. 23/2017, care se află în Parlament, pentru a fi aprobată prin lege. De la Comisia de buget-finanţe din Senat, ordonanţa a plecat cu amendamentul de a se aplica de la 1 ianuarie doar firmelor de stat şi celor care au afaceri cu statul, dar legea trebuie votată şi în plenul Senatului, şi în Camera Deputaţilor, care este for decizional. Premierul Mihai Tudose a spus luni seară că split TVA se va aplica obligatoriu doar firmelor de stat, celor aflate în insolvenţă sau în faliment şi că se aşteaptă opinia Ministerului de Finanţe pe acest subiect. Marţi, Senatul a retrimis OG nr. 23 pentru o săptămână la comisii, pentru a se relua dezbaterile pe marginea sistemului Split TVA.
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 3 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de :
    ”Pentru că Liviu Dragnea nu are nevoie să muncească pentru bani. Banii trebuie să muncescă ca să-i intre în buzunar lui Liviu Dragnea.”
    2017-10-13, 08:12:40 (adresa: 95.77.216.*)
Adauga comentariul tau:
* Nume: Email:

* Mesaj:

caractere rămase.

Câmpurile notate cu * sunt obligatorii. Adresa de e-mail nu va fi publicată pe site. Mesajele sunt citite de redactorii Curierul National şi pot fi publicate in ziar.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Despre ce anexare vorbiti? Crimeea si-a castigat i ...
Economia Ungariei, afectată de sancţiunile impuse Rusiei

Si pentru cei din domeniu public? cum vor sa retin ...
Noi modificări cu privire la scutirea impozitului în IT

NUMAI IN BRAILA SUNT MAI MULTI SOMERI OFICIALI CA ...
27.046 locuri de muncă vacante la nivel naţional

Hotie la drumul mare , ne iau militenii si apa de ...
Ce se întâmplă cu pensiile anumitor grupuri de militari

Din Imperiul/Federatia Rusa se poate iesi prin vot ...
Negocierile privind Brexit ar trebui să fie accelerate

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei:

Opinii

Eveniment

Economie

Fonduri Europene

Finante Banci

Piata bursiera

Actualitate Companii

Economie mondiala

Business Style

Actualitate

IT&C

Transporturi

Auto

Real estate

Extern

Util