Acest articol contine 2 imagini:

»
»

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Un studiu pentru Banca Mondială arată că peste 60% dintre români rămân fără bani de la o lună la alta aproape tot timpul
Schnecker: Noi abia acum începem să intrăm cu adevărat  în criză, iar situaţia devine din ce în ce mai gravă
Pentru supravieţuire, consultantul mizează pe inventivitatea românilor, aceştia suplinind lipsa banilor "printr-un cartof sau un pui de la socri''

Peste 60% dintre români rămân fără bani de la o lună la alta tot timpul sau des, în contextul în care 65% din populaţia de peste 16 ani are dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de zi cu zi, a declarat ieri Manuela Stănculescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română.
Institutul pentru Economie Mondială din cadrul Academiei Române a realizat studiul în perioada 1 - 15 mai pentru Banca Mondială.
Potrivit studiului, indicele capabilităţii de administrare a banilor este în medie de 55,79%, pe o scară de 100%.
În aceste condiţii, consultanţii financiari atrag atenţia asupra faptului că românii vor fi nevoiţi să facă faţă unei situaţii din ce în ce mai dificile în perioada următoare din moment ce previziunile nu sunt deloc încurajatoare. "Studiul Băncii Mondiale este unul corect şi se ştia de mult timp că situaţia este una dificilă din acest punct de vedere. Noi abia acum începem să intrăm în criză şi situaţia devine din ce în ce mai gravă, iar acest lucru ar trebui să ne dea de gândit'', a declarat, pentru Curierul Naţional, consultantul financiar Niels Schnecker.
În acelaşi timp, acesta a atras atenţia asupra faptului că românii nu resimt încă atât de mult criza profundă în care ne aflăm, însă "vom vedea că în iarnă, de exemplu, oamenii vor fi nevoiţi să renunţe la cât mai mulţi din banii ce erau alocaţi pentru mâncare pentru a-şi plăti facturile la căldură, în condiţiile în care subvenţia de la primării va dispărea'', ne-a mai spus consultantul financiar.
Mai mult, Niels Schnecker a subliniat faptul că în următoarele luni ratele la bănci vor fi din ce în ce mai greu de plătit, ceea ce va determina băncile să  înceapă procedurile de executări silite, aşa că "vom vedea mulţi oameni în stradă care se vor plânge că şi-au pierdut locuinţele'', a spus consultantul financiar.
Cu toate acestea, Schnecker a ţinut să precizeze că ''dat fiind tot ceea ce se întâmplă în economia românească, mă bazez pe faptul că românul este inventiv şi va reuşi să suplinească lipsa banilor printr-un cartof sau un pui luat de la socri''.
În acelaşi timp, şi economistul ING Bank, Vlad Muscalu, consideră că situaţia va fi din ce în ce mai dificilă în condiţiile actuale. ''Presupunând că acest raport este unul corect, situaţia în care se vor regăsi românii va fi din ce în ce mai dificilă dat fiind contextul actual'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Vlad Muscalu.
Din studiu mai reiese că doar 23% dintre românii respondenţi la sondaj ţin evidenţa veniturilor şi cheltuielilor. Totodată, se pare că 66% din populaţie nu ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor, dar ştie câţi bani are disponibili, iar 70% dintre respondenţi au arătat că au o planificare a cheltuielilor lunare curente. Un lucru îmbucurător este că 61% dintre români au declarat că nu se împrumută pentru a achita alte datorii.
Întrebaţi ce fac atunci când rămân fără bani de la o lună la alta, 75,3% dintre respondenţi au răspuns că reduc cheltuielile, 61,5% că împrumută bani de la rude, prieteni sau cunoştinţe, iar 42,2% că achiziţionează bunuri "pe caiet" de la magazine.
Doar 7,5% dintre români au spus că atunci când rămân fără bani de la o lună la alta lucrează în plus sau îşi iau un al doilea loc de muncă.
Pe de altă parte, întrebaţi cum utilizează banii care rămân în plus de la o lună la alta, 74,6% au răspuns că îi păstrează în numerar, 33,6% că îi cheltuiesc pe bunuri de consum şi 25,4% că îi economisesc sau că nu îi retrag din cont.
Stănculescu a arătat că principalii factori care determină capacitatea de administrare a banilor sunt venitul, gradul de alfabetizare financiară, nivelul de educaţie, generaţia şi aria rezidenţială.

Doar 6% din români economisesc pentru pensie

Pe de altă parte, din studiul realizat pentru Banca Mondială mai reiese faptul că peste două treimi din români pot să facă faţă unei scăderi cu 25% a veniturilor cel mult trei luni, în condiţiile în care 75% din economii se ridică la cel mult venitul lunar pe două luni.
Potrivit raportului, 49% din populaţia cu vârstă de peste 16 ani economiseşte, iar economisirea diferă semnificativ în funcţie de nivelul veniturilor.
Motivaţia pentru care românii economisesc este legată în principal de eventualitatea apariţiei "zilelor negre" sau a unor cheltuieli neaşteptate (pentru 78% din respondenţi), de scopul de a creşte calitatea vieţii în viitor (29%) şi de a lăsa o moştenire copiilor (18,9%).
Totuşi, 17,5% din populaţie preferă să cheltuiască decât să facă economii. Mai mult, doar 6% din românii cu vârsta între 16 şi 64 ani economisesc pentru perioada de pensie, iar acest tip de economisire nu depinde de venituri.
"Mulţi oameni sunt nepregătiţi pentru evenimente neaşteptate. Ar fi în interesul lor să devină mai alfabetizaţi în domeniul financiar. Educaţia financiară a populaţiei ar trebui să complementeze reglementarea şi supravegherea pieţelor financiare şi serviciilor financiare, pentru protecţia consumatorilor", a spus Sue Rutledge, coordonator al programului global pentru protecţia consumatorilor şi alfabetizare financiară al Băncii Mondiale, citat de Mediafax.

Circa 40% din cei ce au credite au dificultăţi la plata ratelor

În acelaşi timp, din studiu mai aflăm că aproape 40% dintre românii cu credite la bancă au dificultăţi la plata ratelor şi 13% raportează întârzieri, şi mai mult de jumătate dintre români nu utilizează niciun tip de serviciu financiar.
Indicele capabilităţii de a face alegeri financiare, calculat potrivit sondajului comandat de Banca Mondială, se situează în medie la 36,35% dintr-un maxim posibil de 100%.
Doar 35% dintre respondenţi folosesc servicii financiare formale, iar această pondere este de aşteptat să crească în următorii doi ani la 45%.
Cele mai utilizate servicii financiare sunt cardurile de debit (de către 18,5% dintre respondenţi), poliţele de asigurare (15,6%), creditele de consum (9,6%), împrumuturile de la rude sau prieteni (8,2%) şi depozitele bancare (7,9%).
În ceea ce priveşte asigurările, studiul mai arată că utilizarea poliţelor este puternic corelată cu venitul, educaţia, vârsta şi aria de rezidenţă.
Aproximativ 27% dintre respondenţi nu au ştiut cum să evalueze asigurările de viaţă sau pentru locuinţe, iar circa 22% au afirmat că nu au nevoie de astfel de poliţe.

Lazea: Educaţia financiară trebuie realizată de sectorul de stat

Educaţia financiară este un bun public, deci trebuie realizată de sectorul de stat, iar primul pilon ar trebui să fie televiziunea publică, a declarat, ieri, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea."Dacă noi ne vom aştepta să vină privatul să facă educaţie financiară este o mare greşeală", a spus Lazea, în cadrul unui seminar de specialitate.
Acesta a arătat că educaţia financiară ar trebui realizată de organisme publice precum TVR, BNR, sistemul educaţional, ANPC sau Consiliul Concurenţei.
Lazea a explicat că România nu este "o ţară de cititori de ziare", iar accentul trebuie pus pe televiziunea publică. "Nu numai că accentul trebuie pus pe televiziune, ci trebuie pus pe televiziunea publică. Este practic singura instituţie care poate să livreze mesajul în toate zonele ţării. Primul pilon ar trebui să fie televiziunea publică", a declarat oficialul băncii centrale.
Totodată, băncile au arătat că sunt pregătite să participe la elaborarea unui program de educaţie financiară. "Comunitatea bancară este pregătită să participe alături de instituţiile abilitate la elaborarea unui program de educaţie financiară a populaţiei, care să cuprindă principalele elemente necesare a fi cunoscute de cetăţenii României", a declarat Gabriela Folcuţ, purtător de cuvânt al Asociaţiei Române a Băncilor.