Acest articol contine 2 imagini:

» Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu: Majorarea unor taxe în acest an ar fi o mare greşeală, nu o soluţie
»

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Vocile avizate susţin că o fiscalitate mai agresivă ar fi un lucru rău acum
BRD: Opoziţia politicului şi a societăţii de a tăia cheltuielile, nu lasă alternativă
Franks: Pentru a nu ajunge în situaţia Greciei, România să-şi îndeplinească toate angajamentele

Probabilitatea majorării taxelor în 2011 este ridicată, în condiţiile în care România ar trebui să implementeze consolidarea fiscală până în 2012, iar reducerea cheltuielilor publice este puternic contestată atât de Parlament, cât şi de societate, consideră analiştii BRD. "Consolidarea fiscală rămâne un deziderat atât timp cât Guvernul român nu va îmbunătăţi colectarea taxelor. (...) Măsurile concrete pentru limitarea cheltuielilor publice întâmpină o opoziţie puternică atât în Parlament, cât şi pe străzi. Cel mai probabil abordarea actuală orientată pe cheltuieli va fi înlocuită, posibil în 2011, cu o orientare spre venituri şi majorări de taxe", se arată într-un raport al BRD remis Curierului Naţional. Analiştii notează că toate statele europene care au apelat la ajutorul FMI, respectiv Islanda, Ungaria, Letonia, Ucraina, Belarus şi Serbia, au luat în considerare consolidarea regimurilor fiscale prin majorarea taxelor, dar răspunsul politic a fost diferit. Pe de altă parte, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, consideră că majorarea taxelor într-o perioadă de recesiune ar fi o mare greşeală, nu o soluţie, şi crede că Guvernul are alternative, cum ar fi accelerarea reducerii cheltuielilor sau o încasare mai bună a taxelor existente. "Punctul meu de vedere este foarte clar. Ar fi o mare greşeală ca anul acesta, într-un an de recesiune, să existe totuşi majorarea unor taxe. Cred că există suficiente alte măsuri care pot fi luate pentru a elimina această posibilitate în 2010", a spus Tănăsescu.
Mai mult decât atât, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a spus, ieri, că România trebuie să fie vigilentă, după problemele din Grecia, şi să se asigure că îşi îndeplineşte toate angajamentele asumate, astfel încât să nu apară riscuri, care pot fi agravate de actualul context. "Mesajul-cheie pentru România, legat de problemele din Grecia, este acela că România trebuie să fie foarte vigilentă în îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate, pentru a se asigura că nu va apărea niciun risc, care să fie agravat de situaţia actuală (creată de criza din Grecia - n.r.)", a spus Franks, după o întâlnire cu guvernatorul Mugur Isărescu.

Ce taxe vor fi majorate?

"Revenirea la o poziţie echilibrată până în 2012 va fi o sarcină dificilă şi sensibilă din punct de vedere social. Deşi previziunile FMI indică o reducere a cheltuielilor de la 40% din PIB la 34% din PIB în 2012, credem că o asemenea ajustare este dificil de implementat. (...) Anticipăm că Guvernul va urmări o abordare mult mai uşoară prin intermediul majorării veniturilor şi taxelor", potrivit raportului BRD.
Analiştii consideră că Guvernul va lua mai mult în considerare, în 2011, renunţarea la regimul de impozitare unică şi revenirea la un sistem de taxare progresiv, în timp ce economia îşi va reveni. O altă opţiune este majorarea taxei unice, dar aceasta nu va face diferenţe între persoanele cu venituri ridicate şi cele cu venituri scăzute, iar alternativa de creştere a TVA, deşi pare a fi cea mai eficientă opţiune la o primă analiză, în realitate va susţine evaziunea fiscală, cu efecte grave asupra colectării taxelor, potrivit BRD. "Anul 2010 rămâne unul dificil şi turbulent. Răspunsul autorităţilor este crucial în 2010 pentru mai multe variabile, printre care şomajul şi încrederea consumatorilor, creşterea economică, trendul de dezinflaţie, consolidarea fiscală şi datoria publică, percepţia investitorilor, traiectoria cursului de schimb leu/euro, intermedierea financiară", se mai spune în raport.

Totuşi, creşterea impozitelor nu e o soluţie

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a precizat că printre soluţii ar fi accelerarea reducerii cheltuielilor curente sau îmbunătăţirea colectării taxelor existente. "Pot fi, cred eu, avute în vedere operaţiuni de eliminare a unor costuri într-o viteză mai mare, a unor cheltuieli curente mă refer, poate şi o încasare mai bună a taxelor existente. Trebuie identificate şi eliminate aceste posibilităţi de scurgere de încasări. Nu cred că este o soluţie să mărim taxele anul acesta", a spus reprezentantul României la FMI, citat de Mediafax.
Acesta a explicat că deficitul bugetar din primul trimestru s-a ridicat la 8,15 - 8,16 miliarde de lei, îndeplinindu-se astfel ţinta stabilită cu FMI, de 8,25 mld. lei, dar se observă probleme la încasarea veniturilor bugetare, care au condus la efectuarea unor cheltuieli mai mici. "Probabil că au fost făcute mai puţine cheltuieli pe partea de cheltuieli curente, probabil că o parte pe cheltuielile de investiţii. (...) Cert este că aşa cum arată execuţia pe primul trimestru, din punctul nostru de vedere, este o execuţie corectă", a spus Tănăsescu.

Pârvan: Tot proştii care plătesc taxe vor fi afectaţi

Secretarul general al Asociaţiei Române a Oamenilor de Afaceri (AOAR), Cristian Pârvan, ne-a menţionat că singurii afectaţi indiferent de decizia guvernanţilor vor fi aceia care plătesc deja taxe şi impozite. ''Vedem cu toţii că lipsa de interes a Guvernului de a face o analiză să vadă clar de unde poate tăia, nu ne rămâne decât să majorăm taxele actuale, sau să introducem altele noi. E greu de înţeles ce vrea să facă Guvernul, în condiţiile în care ei nu ies decât cu declaraţii: "Vom lărgi baza de impozitare". Păi bun, dar asta ce înseamnă? Majorezi actualele taxe, introduci altele noi în sectoarele nefiscalizate? Nu putem să ne dăm cu presupusul într-o situaţie aşa delicată'', a declarat pentru Curierul Naţional, Cristian Pârvan.
Pe de altă parte, secretarul general al AOAR ne-a mai spus că indiferent de ce va face Guvernul, fie că va tăia din cheltuieli, fie că va majora taxele, tot persoanele care plătesc deja impozite vor fi afectate. ''Dacă Guvernul chiar nu are de unde să taie, în urma analizelor făcute, asta e, majorăm taxele. Tot proştii care plătesc deja impozite vor fi afectaţi'', a afirmat ironic, Pârvan.

Bugetul consolidat a avut un deficit de 8,22 mld. lei

Bugetul general consolidat a înregistrat în primul trimestru un deficit de 8,22 mld. lei, respectiv 1,53% din PIB, sub ţinta stabilită cu FMI, de 8,25 mld. lei, a anunţat ieri MFP. În primele trei luni, veniturile bugetului general consolidat s-au ridicat la 37,53 mld. lei, în scădere cu 1,4% faţă de perioada similară a anului trecut, şi au reprezentat 7% din PIB-ul estimat pentru acest an, de 538,9 mld. lei. Concomitent, cheltuielile au avut o ajustare de 0,5%, la 45,75 mld. lei, echivalentul a 8,5% din PIB.
Cea mai drastică scădere, de 36,5%, a fost operată la cheltuielii de capital (investiţii), care s-au plasat la 2,45 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, în timp ce cheltuielile de personal au fost reduse cu 8,7%, la 11,6 mld. de lei, aproximativ 2,2% din PIB. O reducere nesemnificativă, de 0,4% a fost realizată şi la cheltuielile cu bunuri şi servicii, la 5,77 mld. lei, 1,1% din PIB. La capitolul venituri, TVA a avut cea mai puternică influenţă negativă, cu un minus de încasări faţă de perioada de referinţă de 789 mil. lei, respectiv 11,5%. Veniturile din TVA au totalizat 7,55 mld. lei, 1,4% din PIB. O ajustare negativă importantă au suferit şi contribuţiile de asigurări sociale, în scădere cu 632 mil. lei, sau 5,2%, până la 11,51 mld. lei (2,1% din PIB). În concordanţă cu această evoluţie, impozitele pe venituri şi salarii au adus încasări mai mici cu 9,5% (475 mil. lei), care au totalizat 4,51 mld. lei.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat miercuri că nu este adeptul vreunei majorări de taxe, care ar înrăutăţi situaţia economiei, aflate încă în recesiune, soluţia pentru reducerea deficitului fiind diminuarea cheltuielilor sociale şi curente şi alocarea de bani pentru investiţii. "Dimpotrivă, considerăm că într-o perioadă de activitate economică slabă, încă de recesiune, o asemenea decizie nu este binevenită. Părerea mea este că ar înrăutăţi situaţia, dar nici (nu pot, n.r.) să spun că putem să rămânem aşa, cu presiuni sociale şi politice, de cheltuieli bugetare mari, care - repet - merg spre 40%, uneori chiar mai mult, şi cu venituri care nu pot să fie mai mari de 30-31% din PIB", a completat Isărescu.