Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Senat
Cabat: Băncile vor fi mai reticente în a acorda credite, iar un efect imediat ar fi acela al scumpirii creditării
Piperea: Era normal ca şi particularul să beneficieze de o protecţie, e mai bine să se ducă la tribunal

Senatul a adoptat, ieri, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, iniţiată de senatori PDL, dar care a fost susţinută în plen de toate grupurile parlamentare.
 Legea menţionează că procedura insolvenţei instituită conform acestui act normativ are ca scop acoperirea creanţelor contra debitorului, precizând că în caz de faliment personal, bunurile debitorului vor fi lichidate în vederea acoperirii datoriilor sale. Procedura insolvenţei se deschide, potrivit iniţiativei legislative, la cererea debitorului care, odată cu cererea, recunoaşte cu bună-credinţă că se află în stare de insolvenţă sau la cererea creditorului care deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă contra debitorului. Potrivit unui amendament adoptat de senatori, deschiderea procedurii insolvenţei pentru persoane fizice, precum şi celelalte procese şi proceduri aferente, sunt în competenţa teritorială a tribunalului în raza teritorială a căruia îşi are locuinţa statornică, domiciliul sau reşedinţa debitorul. În varianta iniţială instanţa abilitată să se ocupe de această procedura era judecătoria. Potrivit proiectului, debitorul care cu bună-credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa
i-a acordat beneficiul scuzabilităţii. Legea mai stabileşte că debitorul de bună-credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.

Van Groningen: Legea va creşte costurile creditelor pentru populaţie

Reprezentanţii din sectorul bancar susţin că această lege nu va face altceva decât să crească costurile creditării. Potrivit vicepreşedintelui ARB, Steven van Groningen, care este şi preşedintele Raiffeisen Bank România, Legea insolvenţei persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci şi se va traduce în creşterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienţii cu credite mari. "În 99% din cazurile în care se va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de la bancă şi există în garanţie un activ mare. Dacă nu rambursează creditul, casa şi terenul sunt vândute, iar banii merg la bancă. Pentru asta nu e nevoie de o lege specială. Legea va reprezenta un risc pentru că va fi văzută ca o oportunitate. (...) S-a văzut că nici Legea insolvabilităţii companiilor nu a funcţionat cum trebuie, pentru că nici băncile, nici avocaţii, nici clienţii nu au experienţa necesară. Trebuie proceduri rapide, trebuie scurtate termenele", a spus Van Groningen,  potrivit Mediafax.

Cabat: Băncile au dat credite când ştiau că vor putea apela la executare

De asemenea, şi analistul financiar Dragoş Cabat consideră  că băncile vor fi mult mai reticente în a acorda credite, iar un prim efect al acestei legi ar putea fi creşterea costului creditării. ''De acum încolo băncile vor fi şi mai reticente în a acorda credite, iar un efect imediat ar fi acela al scumpirii creditării'', a declarat pentru Curierul Naţional Dragoş Cabat, membru CFA. În acelaşi timp, acesta  a subliniat faptul că ''dacă până acum  procedurile de executare silită reprezentau un proces greoi, de acum încolo  o astfel de practică va fi imposibilă. Să nu uităm însă, că băncile au dat credite când ştiau că vor putea apela la executare în caz de nevoie, însă de acum încolo nu o vor mai putea face. În aceste condiţii am putea asista la o scumpire a creditării'', a menţionat Cabat.

Piperea: Legea este similară cu cea a insolvenţei comercianţilor

Cu toate acestea, Gheorghe Piperea, avocatul care a conceput legea, a subliniat necesitatea ca şi România să beneficieze de o astfel de lege, atrăgând atenţia asupra lipsei de protecţie de care sunt privaţi românii. ''România are nevoie de o astfel de lege atât din punct de vedere juridic, cât şi economic şi social. Cei aproximativ 1 milion de debitori persoane fizice care sunt acum în situaţia de debitori neperformanţi au ajuns în prag de executare silită şi nimeni nu-i protejează. În loc ca statul să vină cu măsuri care  să nu aibă efecte, mai bine îi lasă să se ducă la tribunal şi să negocieze acolo cu creditorii o modalitate de a reintra în normal. Să nu uităm că în SUA această practică a devenit o tradiţie. Pornind de la modelul american, avem nevoie şi noi de o astfel de lege'', a declarat pentru Curierul Naţional avocatul Gheorghe Piperea, fondator al societăţii "Piperea & Asociaţii".
Potrivit acestuia, Legea insolvenţei este o lege care pune accent pe protecţia juridică a particularului.  ''Legea este similară cu cea a insolvenţei comercianţilor şi era normal ca şi particularul să beneficieze de o protecţie. În practica mea am întâlnit astfel de cazuri, tocmai de aceea am hotărât să fac legea aceasta'', a explicat Piperea.

''Băncile vor fi nevoite să îşi schimbe comportamentul''

Pe de altă parte, Piperea a menţionat faptul că băncile vor fi nevoite să îşi schimbe comportamentul şi să fie mult mai atente când vor da credite.'' Poate că sectorul bancar va fi afectat, însă băncile trebuie să fie conştiente de faptul că trebuie să îşi schimbe comportamentul în acordarea creditelor şi să se uite cu o mai mare atenţie  la potenţialii clienţi şi să nu mai acorde cu aşa mare uşurinţă un credit oricărui naiv'',  a atras atenţia Piperea.
În ceea ce priveşte  sectorul imobiliar, Piperea este de părere că piaţa imobiliară va fi ajutată în sensul că ''se pune în acest fel o frână executărilor silite. Se ţine astfel pe loc timp de 1 sau 2 ani până se mai calmează piaţa pentru că în prezent sunt zeci de mii de executăări silite, iar preţurile sunt sub valoarea reală''. Potrivit lui Piperea, în acest moment sunt aproximativ 2.300 de practicieni în insolvenţă pregătiţi să facă faţă unei astfel de situaţii.

Urban: Vrem un echilibru între bănci şi clienţi

Propunerea legislativă, aşa cum a fost adoptată de senatori, prevede că pot fi supuse procedurii insolvenţei şi persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu sau cele cu capacitate de exerciţiu restrânsă aflate în stare de insolvenţă declarată de instanţa competentă, care vor sta în Justiţie în procedura prevăzută de această lege prin reprezentanţii lor legali.
Proiectul mai stipulează că pot fi supuse falimentului personal şi persoanele fizice care exercită, de drept sau de fapt, conducerea unor persoane juridice aflate în procedura insolvenţei, precum şi persoanele fizice care au intervenit în mod fraudulos în afacerile unei persoane juridice. Unul dintre autorii iniţiativei legislative, senatorul Iulian Urban, a menţionat, la dezbaterile în plen, că actul normativ încearcă să asigure un echilibru între poziţia dominantă a băncilor şi cea a consumatorilor, care prin aplicarea acestei legi urmează să fie protejaţi.

Vasilescu, BNR: Băncile vor căuta garanţii peste garanţii

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, susţine că odată cu adoptarea legii falimentului personal ar putea forţa băncile să caute garanţii suplimentare pentru finanţare şi se va restricţiona accesul la credite. Acesta a mai spus că banca centrală a transmis Parlamentului un punct de vedere defavorabil proiectului. "Proiectul legii falimentului personal în aparenţă este generos. În esenţa lui, însă, este posibil să ne trezim în faţa unor prevederi legale care să provoace o presiune puternică asupra unui sistem, mă refer la sistemul bancar, care şi aşa suportă un proces de încetinire a creditării. Într-un moment în care aşteptăm zorii încrederii în economia noastră, care să stimuleze băncile să relanseze creditarea, un astfel de act normativ ar putea să descurajeze procesul şi să vedem băncile în căutare de garanţii peste garanţii ca să dea un credit", a declarat Vasilescu, citat de Mediafax. Acesta a mai spus că a fost solicitată o opinie de la BNR, în calitate de reglementator şi supraveghetor al sistemului bancar, iar punctul de vedere al băncii centrale a fost defavorabil proiectului.
Creditele restante ale populaţiei şi firmelor au sporit cu 12,3% în ianuarie, la 8,77 mld.lei (2,1 mld. euro), faţă de sfârşitul anului trecut, ponderea restanţelor în volumul total al creditelor urcând astfel la 4,37%, potrivit datelor publicate de banca centrală. La sfârşitul lunii decembrie 2009, valoarea creditelor cu restanţe acordate populaţiei (rezidenţi şi nerezidenţi) şi agenţilor economici s-a ridicat la 7,82 mld. lei, de trei ori mai mare faţă de sfârşitul lui 2008. În acest context, avocatul Gheorghe Piperea, specialist în insolvenţă şi faliment, declara la începutul acestei luni că peste 100.000 de persoane fizice din România sunt în procedură de executare silită pentru că nu şi-au plătit ratele la bănci, subliniind chiar că există o bancă din Top 5 care are 20.000 de cereri de executare silită.