Crinu Andănuţ, preşedintele APAPR

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Andănuţ: Cine îşi imaginează că industria fondurilor de pensii private este profitabilă pe termen scurt face o greşeală
Şomajul şi reducerea lichidităţilor clienţilor individuali şi companiilor au afectat piaţa
Companiile nu mai acordă pensii facultative pentru angajaţii lor

Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Crinu Andănuţ susţine într-un interviu acordat Curierului Naţional că şomajul şi reducerea lichidităţilor clienţilor individuali şi companiilor au afectat participarea activă la fondurile de pensii private. În plus, Andănuţ ne-a mai spus că administratorii de fonduri de pensii au încă de aşteptat până în 2020 pentru a-şi recupera investiţiile făcute în economia românească.

Care sunt principalele efecte ale crizei asupra companiilor de pe piaţa de pensii private?

După cum deja este binecunoscut, şomajul şi reducerea lichidităţilor clienţilor individuali şi companiilor au afectat participarea activă la fondurile de pensii private. La fondurile obligatorii, pentru aproape 1 din 3 participanţi fondurile nu încasează contribuţii lună de lună, iar la fondurile facultative participarea creşte foarte lent. Iar din moment ce creşterea activelor fondurilor este încetinită de aceste procese, şi companiile de pensii sunt afectate, indirect, prin încasarea unor comisioane de administrare mai mici.  
În plus, peste acest context s-a suprapus decizia de îngheţare a contribuţiei virate la Pilonul II anul trecut, precum şi creşterea mai lentă de anul acesta, sub calendarul iniţial. Toate aceste lucruri au mutat orizontul de recuperare a investiţiilor (breakeven) realizate de administratorii de fonduri de pensii de la aşteptări iniţiale de 7-8 ani la 10-12 ani. După investiţii de circa 500 de milioane de euro realizate în economia românească, administratorii de fonduri de pensii au încă de aşteptat până în 2020 pentru a-şi recupera aceste investiţii, aşa că cine îşi imaginează că industria este profitabilă pe termen scurt face o greşeală. Angajamentul nostru faţă de piaţă de pensii private este pe termen foarte lung, iar când administratorii vor ajunge în final pe profit, va fi pe deplin meritat, pentru că rezultatele se vor vedea până atunci în economie, pe piaţa financiară, dar şi în buzunarul milioanelor de clienţi ai căror bani îi administrăm.
 Un exemplu în acest sens sunt performanţele investiţionale obţinute anul trecut de fondurile de pensii private - un randament mediu de 17,7% pe Pilonul II şi 15,8% pe Pilonul III.

Cum credeţi că va arată piaţă de pensii private peste un an? Ce evoluţii sunt de aşteptat anul acesta?

 La sfârşitul anului 2010, ne aşteptăm ca numărul total de participanţi de pe ambele segmente ale pieţei (Pilonul II şi Pilonul III) să depăşească 5 milioane de clienţi, iar activele nete administrate să depăşească 4,7-4,8 miliarde de lei, adică mai mult de un miliard de euro. În cursul anului, participarea populaţiei va creşte lent atât pe Pilonul II, cât şi pe Pilonul III, creşteri mai consistente ale numărului de clienţi urmând să apăra abia în anul 2011.
Anul viitor, Legea sistemului unitar de pensii (Legea Şeitan) va integra în sistemul public de pensii un număr important de noi contributori, iar o parte consistentă dintre aceştia vor fi integraţi şi în fondurile private obligatorii. De asemenea, pe Pilonul III, tot spre sfârşitul acestui an, pe fondul depărtării de punctul critic al crizei, ne aşteptăm ca revenirea economiei şi restabilirea solidităţii financiare a populaţiei şi companiilor să aducă o participare crescută la fondurile private facultative de pensii.

Cum se simte această criză din perspectiva clientului, ca beneficiar al produselor de pensii private şi asigurări?

 Acoperirea largă a sistemului de pensii private în rândul populaţiei active permite cercetarea mai atentă a unor tendinţe de pe piaţa muncii. Desigur însă, creşterea şomajului şi reducerea lichidităţilor clienţilor nu pot fi considerate noutăţi deosebite în actualul context economic. În schimb, pensiile facultative, acolo unde accentul e pus pe decizia individuală de economisire pe termen lung, observăm o tendinţa interesantă. Din întreaga bază de clienţi, cei individuali, şi nu companiile, au reacţionat cel mai mult la schimbarea contextului economic. Atât pe partea de noi aderări, cât şi pe partea de suspendare a contribuţiilor de către clienţii deja existenţi, indivizii sunt cei mai activi, în timp ce companiile au o atitudine de regulă mai stabilă faţă de menţinerea contribuţiilor existente.  
Cu alte cuvinte, indivizii sunt atât cei care îşi fac acum cele mai multe pensii facultative, cât şi cei care suspendă, pe termen limitat, plata contribuţiilor. În schimb, companiile care au "cumpărat" în trecut pensii facultative pentru angajaţii lor tind să păstreze aceste beneficii, deşi pe partea de vânzări noi companiile sunt absente aproape cu desăvârşire.

În ce măsură rezultatele obţinute de compania dvs. răspund obiectivelor cu care aţi pornit la drum? Ce estimaţi pentru acest an şi care este strategia companiei în contextul crizei?

Allianz-Ţiriac Pensii Private este una dintre puţinele companii de pensii care şi-a împlinit şi depăşit obiectivele pe această piaţă, dar aceasta nu mai este de mult o noutate. La fel ca şi ceilalţi administratori de fonduri de pensii, ne confruntăm cu aceleaşi probleme puse de mediul economic dificil, că şi de unele decizii politice, dar angajamentul nostru faţă de piaţă din România este pe termen lung şi sunt încrezător că, după depăşirea actualei crize, lucrurile vor arată mai bine.
Pe de altă parte, fondurile de pensii private pe care le administrăm, pe lângă performanţele investiţionale de excepţie obţinute anul trecut, sunt recunoscute în rândul clienţilor ca fiind produse de top pe această piaţă. Două exemple: în anul 2009, fondul AZT Viitorul Tău (Pilonul II) a atras cei mai mulţi noi participanţi prin aderare directă, având o cotă de piaţă de aproape 30% din noile aderări. Tot anul trecut, fondul AZT Vivace (Pilonul III), singurul cu profil de risc ridicat de pe piaţă, a obţinut cea mai bună performanţă investiţională dintre fondurile facultative cu cotă de piaţă de peste 1%, apropiindu-se de un randament de 20%, faţă de media pieţei de 15,8%.

Cu siguranţă mai sunt încă multe lucruri de rezolvat în viitor pentru buna funcţionare a sistemului. Care credeţi că sunt priorităţile momentului?

 Pe Pilonul II:  
- Creşterea contribuţiei virate la fondurile private obligatorii 3,5% în 2011 (faţă de 2,5% în 2010, pentru revenirea la calendarul iniţial);
 - Respingerea iniţiativei de "garantare a inflaţiei" pentru Pilonul II de pensii private obligatorii (care se află din nou în Parlament);
 - Introducerea în perioada 2013-2014 a sistemului multifond, ca ultimă plasă de siguranţă necesară în sistemul de pensii private obligatorii (cu condiţia revenirii la calendarul iniţial de contribuţii).
Pe Pilonul III:
 - Majorarea graduală a deductibilităţii fiscale pentru contribuţiile virate la fondurile de pensii private facultative de la 400 de euro pe an în prezent la 1.000 de euro pe an, în următorii 2-3 ani;
 - Trecerea de la un regim parţial al deductibilităţii (prezent) la un regim total (primul pas a fost deja făcut în proiectul Legii Şeitan privind sistemul unitar de pensii).
 Pilonul II + Pilonul III:
 - Finalizarea Legii Fondului de Garantare în sistemul de pensii private, Fond finanţat de administratori cu cotizaţii stabilite pe baze de calcule actuariale profesioniste (proiectul este la Ministerul Muncii);
 - Finalizarea Legii de Plată pentru sistemul de pensii private, oferind o gamă cât mai largă de opţiuni, şi stimulente fiscale pentru alegerea de anuităţi (pensii private viagere) (proiectul este la Ministerul Muncii)  - Crinu Andănuţ, preşedintele APAPR