Acest articol contine 2 imagini:

» Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI
» Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNIPMMR

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Tănăsescu: România nu îşi permite să atingă cote foarte mari în ceea ce priveşte datoria publică, fără să vedem rezultate
Patronii atrag atenţia că nu trebuie să ne împrumutăm doar pentru a plăti pensiile şi salariile
''Guvernul trebuie să stimuleze investitorii străini să vină în România, că altfel nu avem de unde plăti golurile făcute în anii precedenţi''

Nivelul maxim al datoriei publice pe care România şi-l poate permite este de 35% din PIB, dar în paralel cu o dezvoltare durabilă, a declarat ieri reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care a adăugat că nu ponderea în PIB este importantă, ci ritmul de creştere, care s-a dublat în doi ani. "Datoria publică a României este de 29% din PIB (Produsul Intern Brut - n.r.). Mulţi pot spune că e bine, că putem împrumuta în continuare, că suntem la jumătate faţă de alte pieţe. Îngrijorarea este legată de ritmul de creştere, datoria s-a dublat în doi ani jumătate. Dacă o ţinem tot aşa, vom ajunge - ce Grecia, ce Portugalia?- la scoruri foarte mari, fără să vedem rezultate", a spus Tănăsescu la un seminar pe teme economice. În opinia sa, este necesară o cumpătare în modul în care va fi generată această datorie. "Nivelul maxim pe care România şi-l poate permite este de 35% din PIB, dar dezvoltarea trebuie să continue. Trebuie să fim mai inovativi, iar un sprijin pentru Guvern în acest sens sunt cei care lucrează în economia reală", a adăugat Tănăsescu. În acelaşi timp patronii atrag atenţia asupra faptului că situaţia din economie va fi din ce în ce mai îngrijotătoare în condiţiile în care România împrumută bani pentru a plăti pensiile şi  salariile, fără a crea însă premisele unei dezvoltări economice. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a subliniat faptul că ''deşi Guvernul se laudă că a ţinut deficitul la 7, 3% din PIB, nu trebui uitat preţul plătit. Din punct de vedere economic acest fapt a însemnat  eliminarea investiţiilor statului în economie, iar aceasta ne va costa mult. Statul nu a făcut altceva decât să bage banii în pensii şi salarii'', a declarat pentru Curierul Naţional, Ovidiu Nicolescu.
Mai mult decât atât, preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu,  atrage atenţia asupra faptului că ''banii băgaţi în plata pensiilor şi salariilor nu fac altceva decât să  mărească datoria publică a României, iar în acest fel ne vom îngreuna şi mai mult ieşirea din criză''. Nicolescu susţine că guvernanţii trebuie să ia cât mai repede măsuri pentru a nu lăsa situaţia să scape de sub control. Potrivit acestuia '' Guvernul trebuie să scoată de la naftalină proiectul legii investiţiilor şi împreună cu partenerii sociali să aleagă o variantă care într-adevăr să stimuleze investitorii străini să vină în România, precum şi pe cei locali pentru că altfel nu avem de unde plăti golurile făcute în anii precedenţi''.

Reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB, amânată pentru 2012

În acest context, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu a declarat că scrisoarea de intenţie a României către FMI pentru următoarele două tranşe din împrumut cuprinde reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB în 2012, în loc de 2011. "În acord este 2012, punct. În scrisoarea de intenţie cu FMI este 2012", a spus Vlădescu. La rândul său, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că în 2012-2013 toate ţările cu deficit excesiv trebuie să reducă deficitul la 3%. "România se înscrie în acest proces. 2011 era un termen nerealist, nu puteai să reduci mult cheltuielile şi să ai creştere a veniturilor. Această măsură arată o realitate, iar politicile care vor fi implementate va duce la consolidarea fiscală în 2012", a spus Tănăsescu. Acesta a arătat că va avea loc o ajustare a deficitului fiscal de 2,5% în acest an şi de 2% în 2011. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 7,3% din PIB în 2009 la 5,9% în acest an.

Tănăsescu: România trebuie să oprească risipa de bani

Pe de altă parte, Tănăsescu a subliniat faptul că România trebuie să regândească sistemul asistenţei sociale, unde se înregistrează o mare risipă de bani şi nu există o perspectivă a efectelor acestor cheltuieli. "Se va începe o regândire a sistemului de asistenţă socială, pentru că reprezintă bani foarte mulţi şi nu există o comensurare a efectelor cheltuirii acestor bani. În momentul de faţă asistenţă socială asigură şi Ministerul Transporturilor şi Ministerul Economiei şi cel al Muncii. Niciodată nu ştim dacă banii au fost folosiţi cum trebuie, şi dacă au efecte", a spus Tănăsescu. În plus, acesta a mai spus că România nu mai poate continua să consume prin îndatorare externă, pentru că va ajunge să aibă aceleaşi probleme şi în anii următori, ci trebuie să încerce să adapteze produsele şi serviciile locale la ce vor oamenii. "Trebuie să înţelegem că nu mai putem să consumăm prin îndatorare externă, pentru că vom ajunge la aceleaşi probleme în anii următori. Atât timp cât consumatorii caută servicii şi produse de calitate şi nu le vor găsi pe piaţa românească acestea vor fi aduse de afară. Dacă nu învăţăm că trebuie să adaptăm produsele şi serviciile la ce vor oamenii, atunci criza a trecut degeaba peste noi", a mai spus Tănăsescu.

''În acest an creşterea economică va fi timidă''

În acelaşi timp, Tănăsescu a precizat faptul că economia României are un potenţial de creştere de 5-6% anual, nivel pe care îl va atinge în 2012. Rreprezentantul României la FMI estimează pentru acest an un avans al PIB între 1,3-1,5%. "Sunt optimist, dar depinde de noi cum vom recupera ce am pierdut în ultimul an şi cât de repede vom reuşi să atingem potenţialul de 5-6% creştere economică pe care România o are. Previzionez pentru acest an o creştere economică de 1,3-1,5%, o accelerare în 2011, urmând ca în 2012 să ajungem la potenţialul pe care îl are România de 5-6%", a spus Tănăsescu. Acesta a arătat că România nu va mai avea creşteri mari ale economiei ca în anii de dinainte de 2009, dar este necesar ca aceste avansuri să fie durabile.  Acesta a arătat că în 2010 creşterea economică va fi timidă, semnele revenirii fiind date de evoluţia exporturilor şi creşterea producţiei industriale. 

Croitoru: Ponderea investiţiilor în buget trebuie să crească după eliminarea ineficienţelor

Pe de altă parte, consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru a atras atenţia asupra faptului că principala problemă în a avea deficite bugetare reduse şi a merge către adoptarea euro în acelaşi timp este ca statul să creeze spaţiu fiscal, astfel încât să elimine ineficienţele pentru a putea creşte ponderea investiţiilor în buget. "Sectorul public are multe ineficienţe, iar realizarea unor deficite bugetare mari ar menţine şi ar mări ineficienţele. Principala problemă în a avea deficite bugetare reduse şi a merge către adoptarea euro în acelaşi timp este ca statul să creeze spaţiu fiscal, astfel încât să elimine ineficienţele pentru a putea creşte ponderea investiţiilor în buget fără a deteriora deficitul. Din acest punct de vedere, a pune problema dezvoltare versus euro este o concepţie profund greşită", a declarat Croitoru, citat de NewsIn. Pe de altă parte, acesta a subliniat că deficitul bugetar redus nu înseamnă neapărat cheltuieli bugetare mai mici, dacă economia îşi reia creşterea.