Acest articol contine 2 imagini:

» Parlamentarii au ajuns să fie mai preocupaţi de situaţia politică a ţării, decât de cea economică
» Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR, Florian Costache, preşedintele CES şi PNR, şi Dragoş Mihalache prim-vicepreşedintele UGIR, cer măsuri anticriză de la începutul anului, însă parlamentarii nu se grăbesc deloc

Parlamentarii au ajuns să fie mai preocupaţi de situaţia politică a ţării, decât de cea economică

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Până acum investitorii primeau doar promisiuni, acum nici atât
Politicienii se adresează votanţilor nu celor care aduc bani la buget

Se pare că nici campania electorală nu mai e ce a fost odată. Dacă până acum parlamentarii ne promiteau măsuri peste măsuri privind relansarea economiei, acum nimeni nu mai aminteşte nimic de măsurile anticriză.
Întreprinzătorii sunt ca o ''moară stricată'' pentru guvernanţi când vine vorba de aceste măsuri. De la începutul anului cer măsuri, şi primesc în schimb numai amânări. Acum, toţi parlamentarii vorbesc numai de respectarea acordului cu FMI, pentru a putea plăti salariile şi pensiile, şi pentru a finanţa deficitele. Astfel, reprezentanţii patronatelor susţin că parlamentarii au ajuns să fie mai preocupaţi de situaţia politică a ţării, decât de cea economică.
''Parlamentarii sunt preocupaţi de politică, că doar asta ştiu să facă, decât de situaţia economică a ţării. Din păcate măsurile anticriză au rămas pe ultimul loc în rândul priorităţilor guvernanţilor. În plus, măsurile anticriză trebuie să le ia Guvernul, iar cum noi suntem un stat fără Guvern, cine să le adopte, dacă într-adevăr vor să le adopte. România are nevoie neapărat de un Guvern, pentru a mai contracara din efectele crizei economice, dar şi a celei politice'', a declarat pentru Curierul Naţional, Florian Costache, preşedintele Consiliului Economic Social (CES) şi al Patronatului Naţional Român (PNR).
Totodată, Florian Costache a mai menţionat că ''lipsa măsurilor anticriză din promisiunile campaniei electorale, arată faptul că până şi parlamentarii s-au săturat să promită lucruri pe care ştiu, clar, că nu le pot pune şi în practică''.

UGIR: Măsurile trebuie să aibă un impact bugetar

Prim-vicepreşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), Dragoş Mihalache, a precizat că reprezentanţii Guvernului trecut şi actual au luat măsuri anticriză, dar care nu au avut un impact major la bugetul statului. ''Măsurile anticriză care s-au luat nu au fost nici rele, dar nici bune, şi, în plus, au fost foarte puţine care s-au adoptat. Economia românească are în continuare nevoie de măsuri pentru a mai diminua efectele crizei, şi avem nevoie de măsuri care să aibă un impact asupra bugetului. Guvernul bulgar este cel mai bun exemplu în acest sens, a decis să reducă TVA când alte state se gândesc să o majoreze, iar aceasta este o măsură cu un impact major la bugetul statului'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Dragoş Mihalache.
În plus, prim-vicepreşedintele UGIR a mai menţionat că orice măsură anticriză propusă de parlamentari trebuie discutată mai întâi cu reprezentanţii patronatelor.

Pârvan: Votanţii nu sunt măsurile anticriză

În plus, potrivit secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, una dintre posibilele explicaţii ale faptului că nimeni nu mai aduce în discuţie măsuri anticriză ar fi aceea că discursul public este puternic marcat de contextul campaniei electorale, iar ''votanţii nu sunt măsurile anticriză''. ''Este clar că votanţii nu sunt măsurile anticriză. Votanţii sunt pensiile, salariile, iar politicienii nu fac altceva decât să se adreseze unui grup  bine definit'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Cristian Pârvan.
Potrivit acestuia, ''nu mai vorbeşte nimeni de măsuri anticriză pentru că acestea vizează în mod direct mediul de afaceri, numai că acesta din urmă nu este cel care îl votează, ci mai degrabă îl înjură pentru că până acum nu ne-am ales decât cu promisiuni şi nimic concret care să contribuie în mod real la redresarea economică despre care s-a tot vorbit'', a mai spus Pârvan.

Guvernul scade salariile angajaţilor cu studii superioare

Reprezentanţii patronatelor au solicitat ca Guvernul să ia în calcul posibilitatea scutirii angajatorilor de plata impozitului de 16% pentru orice majorare a salariilor cuprinse între 600 lei şi 1.000 lei în 2010. ''Patronatele au propus îngheţarea salariului minim în primele 6 luni din 2010 sau creşterea salariului minim pe economie la 650 lei, în condiţiile îngheţării grilei din Contractul Colectiv de Muncă. În plus, noi propunem, ca să putem să acordăm un venit mai mare salariaţilor între 600 şi 1.000 lei, să se accepte acordarea unei sume între 100 şi 300 lei în care să se plătească doar CAS'', a declarat  Dragoş Mihalache, prim-vicepreşedintele UGIR. În plus, Mihalache a mai menţionat că această propunere ar fi o soluţie pentru că ''va scoate munca la negru la suprafaţă, va creşte puterea de cumpărare, şi nu va creşte masa salarială''.
Pe de altă parte, Ministerul Muncii a propus, ieri, patronatelor scăderea coeficientului minim pentru angajaţii cu studii superioare, de la 2 la 1,75, în schimbul acceptării creşterii salariului minim pe economie la 705 lei, începând cu 1 ianuarie 2010. "În cazul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale şi al societăţilor comerciale, indiferent de forma capitalului, prevederile art.1 se aplică pe categorii de salariaţi, fiind majorate numai salariile stabilite în baza contractelor colective de muncă, mai mici de: 705 lei, pentru muncitori calificaţi; 846 lei, pentru muncitori calificaţi; 846 lei, pentru personalul administrativ încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este liceală şi 1.234 lei, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare", se arată în documentul propus de Ministerul Muncii Patronatelor, potrivit NewsIn.

România are nevoie de alte măsuri anticriză

Pe de altă parte, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florea Pârvu, a subliniat faptul că România are nevoie de măsuri eficiente în condiţiile în care situaţia este din ce în ce mai tensionată. ''Ar trebui ca noul Guvern să stabilească noi măsuri anticriză, şi de data aceasta trebuie să fie unele eficiente, pentru că lucrurile merg din ce în ce mai rău. Niciuna dintre măsurile luate până acum nu a adus profit la bugetul de stat aşa cum se spusese iniţial'', a spus Florea Pârvu.