Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Patronatele susţin că proiectul a ajuns la Guvern spre aprobare, iar de aici nimeni nu mai ştie nimic de el
Dragoş Frumosu (FNSIA): Vrem să ştim cine este vinovat de reţinerea lui şi în sertarul cui s-a împotmolit
Sorin Minea: Poate cineva a făcut lobby pentru ca acest Cod să nu fie aplicat, există anumite jocuri de interese

Codul de Bune Practici privind produsele alimentare va fi aplicat în magazine cel târziu până în 15 septembrie, urmând să elimine abuzurile supermarketurilor în relaţia cu producătorii, a declarat, vineri, la un post de radio, ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ilie Sârbu. "Dacă ar fi după mine şi dacă se respectă ceea ce am convenit în mod normal, cel târziu în 15 septembrie ar trebui să fie deja în practică", a explicat Ilie Sârbu.
Pe de altă parte, reprezentanţii patronatelor nu cred că Guvernul va aproba prea curând Codul de Bune Practici, din pricina unor interese. ''Declaraţia domnului Sârbu este foarte optimistă, dar uităm că suntem în România, unde sunt foarte multe interese. După ce a fost aprobat proiectul ordonanţei, urma să treacă şi de Guvern, doar că de aici s-a pierdut. Nimeni nu ştie în ce sertar zace până când cineva îşi va aminti de el, şi dacă va vrea să-şi amintească. Săptămâna trecută am trimis o scrisoare premierului în care ceream o explicaţie în legătură cu acest lucru. Cine este vinovat de reţinerea proiectului şi unde s-a împotmolit? Dar sigur că nu am primit niciun răspuns'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA).
Totodată, şi preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, susţine că aplicarea Codului contravine intereselor anumitor persoane. ''Dacă Guvernul doreşte să aplice Codul, îl va aplica, dacă nu doreşte, putem noi, patronatele, să ne punem şi-n cap, că tot nu-l va aplica. Politicul a devenit în România atât de puternic, încât părerea noastră, a patronatelor, a sindicatelor, şi a populaţiei, în general, nu mai contează. Poate anumite persoane au făcut lobby pentru ca acest Cod de Bune practici să nu fie încă aprobat, şi vedem că nu se aprobă. Nici măcar ministrul Finanţelor, care ar trebui să vadă mai clar situaţia, nu intervine, pentru că nici el nu ştie cu ce se mănâncă acest Cod'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Sorin Minea.

Un singur Cod şi 3 proiecte

Ministrul Agriculturii a mai spus că în acest moment există trei proiecte ale Codului de Bune Practici care trebuie unificate, respectiv Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern, proiectul din Comisia de Agricultură şi proiectul similar din Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor. Ministerul Agriculturii, patronatele şi sindicatele din industria alimentară au definitivat în luna februarie, în lipsa retailerilor, proiectul ordonanţei privind Codul de Bune Practici. "La vremea respectivă el a trecut ca Ordonanţă de Urgenţă, s-a dus la avizare, a întârziat la avizare şi când a revenit primul ministru a zis să îl facem proiect de lege, că tot avem prea multe ordonanţe de urgenţă şi să îl trecem în procedură de urgenţă. Când a ajuns în Parlament a trecut de Comisia de Agricultură, apoi a trecut la Comisia de Industrii. Cei de la industrii lucrau şi ei la un cod de bune practici pe produsele agroindustriale şi voiau să le includă pe toate. Acum mai există un alt cod la Comisia de Agricultură şi trebuie să se unifice toate sau să cadă unul sau să rămână cel pe care Guvernul l-a trimis în Parlament. Acest lucru îl vom afla în 25 august, când comisiile îşi încep activitatea", a mai spus Sârbu.

Codul ar putea fi folosit ca ''armă electorală''

Întârzierea publicării ordonanţei în Monitorul Oficial, şi automat neaplicarea prevederilor Codului, ridică multe semne de întrebare reprezentanţilor patronatelor.
''Poate Guvernul are alte planuri cu acest Cod, şi l-ar putea amâna aşa până va începe campania electorală şi atunci ghiciţi cu ce îi va ameţi atunci pe consumatori?: «Codul de Bune Practici este funcţional, iar preţurile alimentelor vor scădea!». Dacă se mai amână mult, Codul va fi folosit ca armă electorală'', a explicat Dragoş Frumosu. Acesta a mai spus că nici declaraţiile din ultima vreme ale premierului nu par foarte potrivite şi adecvate situaţiei. ''Declaraţiile premierului la Călăraşi în legătură cu aprobarea Codului ne-au băgat mai rău în ceaţă. Acesta a spus că trebuie făcut ceva cu acest Cod şi că trebuie să vorbească cu specialiştii. Cu ce specialişti să mai vorbeşti, când Codul este definitivat? Toate aceste declaraţii te conduc într-un labirint fără ieşire. Se vede clar că se vrea obstrucţionarea acestui Cod de anumite persoane'', a afirmat preşedintele FNSIA.
''S-a creat o distorsionare a pieţei. Mie nu mi-e frică de amânarea ordonanţei, ci mi-e frică să nu se schimbe ceva şi astfel munca noastră de până acum să se ducă pe apa sâmbetei. România ştie doar să dea legi. De ce? Nimeni nu ştie. Pentru cine? Iar nu ştie nimeni'', a precizat şi Sorin Minea.

Ieftinirea alimentelor - departe de gândul comercianţilor

Ministrul Agriculturii a mai adăugat vineri că, imediat ce Codul va fi aprobat, promulgat de preşedinte şi aplicat de organele statului care au abilitate în domeniul controlului, preţurile produselor alimentare ar trebui să scadă.
De asemenea, nici această afirmaţie a ministrului nu este luată în serios de reprezentanţii patronatelor. Aceştia au menţionat că teoretic preţurile ar trebui să scadă, dar practic lucrurile vor sta cu totul altfel. ''Dacă se vor aplica normele Codului, preţurile alimentelor ar trebui să scadă în maximum 3 luni de la publicare, ceea ce înseamnă pe undeva de Sărbători. Dar unde aţi văzut voi ca în România preţurile alimentelor să scadă în preajma Sărbătorilor, din contră, vor creşte, şi se va uita de prevederile Codului", a subliniat Dragoş Frumosu.
Pe de altă parte, preşedintele Romalimenta a precizat că preţurile vor scădea doar la producţie, iar până ajunge produsul pe raft, totul e posibil.
''Preţurile vor scădea, dar la producţie nu îi putem obliga pe comercianţi să facă acelaşi lucru.
Doar că vor fi oarecum obligaţi să le reducă singuri. Codul se bazează pe definirea unui preţ şi acceptarea ca fiecare să-şi arate cheltuielile, şi apoi vom vedea exact cât adaos comercial pun retailerii. Ce se va întâmpla pe urmă, e clar, comercianţii vor majora preţurile pentru a ne arăta nouă că acest Cod nu a condus la o ieftinire a produselor, ci la o scumpire a lor, şi vor cere să fie scos de pe piaţă'', a explicat Sorin Minea.

• Currently 5.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5