Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Guvernul vrea să vândă cotele de emisii de carbon, participaţiile minoritare şi terenurile aferente caselor din Legea 112
Impozitul forfetar, menţinut până la sfârşitul anului, în speranţa că va aduce unele beneficii
Măsurile care aduc bani, luate în dauna celor de sprijinire a întreprinzătorilor

A propune măsuri anticriză, a devenit pentru Guvernul român mai mult decât o obişnuinţă. Încă de la începutul anului guvernanţii noştri nu au făcut altceva decât să se întreacă în a da cât mai multe măsuri, însă majoritatea dintre acestea au rămas doar pe hârtie. În condiţiile în care mediul de afaceri a solicitat de nenumărate ori guvernanţilor măsuri care să susţină activitatea întreprinzătorilor, aceştia cer la rândul lor patronatelor să aibă răbdare, fără a le da însă prea multe speranţe de realizare. Astfel, România ''se luptă'' acum cu un al patrulea val de măsuri anticriză, însă nu se ştie ce încredere mai inspiră Executivul mediului de afaceri. Mai mult decât atât, noile propuneri de a combate criza, par mai degrabă încercări de a aduce cât mai mulţi bani în vistieria guvernanţilor şi nu de a ajuta IMM şi mediul economic. Aşadar, potrivit concluziilor discuţiilor purtate marţi de PDL şi PSD pe tema planului anticriză al PSD, Guvernul ia în calcul menţinerea impozitului forfetar până la finele anului, vânzarea participaţiilor minoritare ale statului şi valorificarea cotelor de emisii atribuite prin Protocolul de la Kyoto.
Premierul Emil Boc şi miniştrii Finanţelor, Economiei şi IMM-urilor au discutat marţi, la sediul Guvernului, timp de aproximativ trei ore, pe tema celor 24 de măsuri ale programului anticriză propus de PSD.
Reprezentanţii Guvernului au pus, normal, pe hârtie măsuri cuprinse în trei capitole, care vizează creşterea veniturilor bugetare, stimularea economiei şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare, au declarat surse guvernamentale, potrivit NewsIn. Fiecare capitol cuprinde câte 10-12 măsuri.
Poate tot amânându-se atât luarea unor decizii, guvernanţii se vor trezi la un moment dat că efectele crizei s-au mai diminuat, iar asta nu va fi deloc meritul lor, şi nu vor mai trebui să se ''obosească'' atât de mult să găsească soluţiile necesare.
Deficitul bugetar a fost de 14,38 mld. lei, reprezentând 2,7% din PIB estimat şi uşor sub limita de 2,73% din PIB convenită cu FMI pentru primul semestru. După primele cinci luni, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 2,2% din PIB, în creştere cu 0,4% din PIB faţă de nivelul consemnat la finele lunii aprilie. Veniturile la bugetul general consolidat au scăzut cu 5,1% în primul semestru, comparativ cu perioada similară din 2008, de la 81,39 mld. lei la 77,27 mld. lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu 5,6%, de la 86,79 mld. lei la 91,65 mld. lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Pe termen scurt... vor bani

Printre măsurile care ar duce la creşterea veniturilor bugetare, luate în calcul în cadrul discuţiei de marţi de la Palatul Victoria, se află vânzarea terenurilor aferente caselor cumpărate de foştii chiriaşi în baza Legii 112/1995, încasările fiind estimate la peste 1 miliard de euro. Pe de altă parte, urmează să fie vândute participaţiile minoritare ale statului  - de unde vor mai fi încasate alte 400 - 500 mil. euro.
O altă sursă de venit ar fi valorificarea unităţilor cantităţii de emisii de noxe atribuite prin Protocolul de la Kyoto - de unde se estimează că s-ar încasa alte 1,5 - 1,8 mld. euro.
Astfel, printr-un calcul simplu, Guvernul are de gând ca prin noile măsuri anticriză să strângă peste 3 mld. euro. Unde vor merge aceşti bani? Aici apare necunoscuta. Dar, nu cred că mai e nevoie să amintim că vine campania electorală, care ar putea fi destul de costisitoare uneori.
În plus, liderii celor două partide ar mai fi convenit ca impozitul forfetar să nu fie eliminat până la finele anului, pentru a putea face o "analiză completă" a efectelor introducerii acestuia, potrivit aceloraşi surse. Toate acestea vin după ce mai mulţi miniştri au declarat de nenumărate ori că vor face tot posibilul ca impozitul minim să fie eliminat din toamnă, pentru că nu aduce niciun beneficiu la buget, doar ''omoară'' mii de firme lunar.
Mai mult decât atât, pentru a creşte veniturile Guvernului cât mai repede, preşedintele AVAS, Mircea Ursache, a propus săptămâna trecută ca statul să vândă 49% din acţiunile CEC, în condiţiile în care valoarea de piaţă a băncii nu a scăzut din cauza crizei şi să diminueze capitalul social al FP cu 3,9%, respectiv 555,4 mil. lei, deoarece statul nu are bani pentru plata acţiunilor subscrise.
"Capitalizarea CEC este o problemă a CE. Eu am declarat public care e soluţia pentru capitalizarea CEC, să se vândă 49% din acţiuni. Asta este o variantă a economiei de piaţă. Şi la Transgaz, şi la Transelectrica, de ce nu vindem 49%? E retorică întrebarea, că nu vând eu, dar e o formă de capitalizare", a spus Ursache.

Pe termen lung... totul este în ceaţă

În ceea ce priveşte stimularea economiei pe termen mediu şi lung, printre măsurile luate în calcul sunt neimpozitarea profitului reinvestit şi utilizarea garanţiilor şi a ajutoarelor de stat pentru sectoarele din economie care au efect multiplicator. Un exemplu ar fi producătorul de autovehicule Renault care, potrivit surselor citate, ar antrena alţi 600 de agenţi economici (funizori). Reprezentanţii Guvernului au stabilit, totodată, să ia măsuri pentru stimularea producţiei interne de utilaje agricole. În ceea ce priveşte plata TVA către stat la încasarea facturii, nu la emiterea acesteia - o altă măsură propusă de PSD - sursele citate spun că măsura contravine Directivei 112/2006 (privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată n.r.), prin urmare ar fi inaplicabilă.
Măsura PSD privind crearea unui fond naţional de locuinţe care să finanţeze construirea a 50.000 de locuinţe complet echipate pentru închiriat nu a mai fost luată în calcul, având în vedere că în prezent se derulează şi alte programe privind construirea de locuinţe - fie locuinţe sociale, fie ANL.
Astfel, se vede clar cum guvernanţii iau în calcul doar acele măsuri care vor aduce bani la buget în perioada imediat următoare, iar măsurile benefice economiei şi mediului de afaceri sunt purtate de la o şedinţă la alta, sau mai nou, dintr-o comisie în alta.

Ovidiu Nicolescu: Impozitul minim face ravagii

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu (foto), nu vede ce motiv întemeiat are Guvernul de a menţine impozitul minim până la sfârşitul anului. ''Impozitul forfetar nu are de ce să fie menţinut. Am văzut cu toţii că face ravagii în rândul firmelor. Din ultimele date, în primele şase luni sunt peste 129.000 de firme suspendate, iar alte 10.000-20.000 ar putea intra în insolvenţă. Acest lucru înseamnă că mii de firme nu mai plătesc impozit pe profit, poate unele mai aveau profit, nu mai plătesc impozit pe clădiri, şi să nu mai vorbim de şomeri, care acum stau cu mâna întinsă tot la stat. Oare nu e de ajuns, ca şi ei să înţeleagă că impozitul minim nu creează niciun avantaj statului'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Ovidiu Nicolescu. Acesta a menţionat că reprezentanţii FMI nu au înţeles ce efecte are impozitul minim, sau nu li s-au prezentat datele concrete, şi de aceea nu au insistat pentru eliminarea lui.
Preşedintele CNIPMMR a mai spus că îi înţelege pe guvernanţi că sunt oarecum stresaţi, deoarece suntem singura ţară din Europa unde cheltuielile bugetare au crescut, şi de aici se creează o presiune prea mare pentru ei, doar că şi ei ar trebui să-i înţeleagă pe întreprinzători şi să vină în ajutorul lor. ''Se observă o oarecare intenţie a Guvernului de a finaliza mai repede unele propuneri care par că vor aduce bani la buget. Ar trebui să înţeleagă şi să ia măsuri care aduc atât beneficii pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, că altfel ne trezim peste un an, că am ajuns de unde am plecat anul trecut. Dacă se adopta măsura privind neimpozitarea profitului reinvestit, Guvernul ar fi avut de câştigat, că sunt aproximativ 30.000 de firme care mai au profit, şi care puteau profita de acest stimul pentru a-şi continua afacerile. Dar noi tărăgănăm totul la nesfârşit, până distrugem toate firmele'', a subliniat Ovidiu Nicolescu.

• Currently 5.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5