Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Ovidiu Nicolescu: Economia încă merge la vale, pentru că nu am ajuns la finalul crizei
Circa 100.000 de firme îşi vor suspenda activitatea în S2 după ce, în S1, 115.000 s-au radiat
Impozitul minim, lipsa creditării şi dobânzile ridicate împing IMM la insolvenţă

Reprezentanţii Consiliului pentru IMM au declarat, ieri, că economia românească îşi va continua trendul descendent, deoarece România nu a ajuns încă la sfârşitul crizei financiare. Astfel, circa 100.000 de firme îşi vor suspenda activitatea temporar sau permanent în semestrul al II-lea din 2009 după ce în primele şase luni alte 115.000 s-au radiat în principal din cauza impozitului minim, a declarat ieri preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu. ''Economia românească este încă pe tobogan, încă merge la vale, nu am ajuns la finalul crizei. În primele şase luni s-au radiat 115.000 de firme, pentru că multe s-au speriat de impozitul forfetar (minim). În a doua parte a anului firmele vor avea cel puţin acelaşi număr de probleme, pentru că se amplifică şi în România criza. Dacă o să continuăm cu aceeaşi evoluţie, circa 100.000 de firme îşi vor suspenda definitiv sau temporar activitatea", a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu.
În plus, Ovidiu Nicolescu a mai arătat că, anul trecut, erau aproximativ 615.000 de IMM, iar acum mai sunt circa 500.000, în condiţiile în care în 2008 numărul întreprinderilor mici şi mijloci a crescut cu aproximativ 30% faţă de anul precedent. Potrivit preşedintelui Consiliului pentru IMM, firmele vor fi afectate în principal de impozitul minim, dar şi de imposibilitatea de creditare. În plus, Nicolescu a explicat că între cele circa 100.000 de firme afectate majoritatea sunt microîntreprinderi, dar şi firme mici şi mijlocii din industrie, construcţii, servicii şi comerţ.
El a menţionat că cele mai multe firme închise au fost microîntreprinderi, în timp ce 60% provin din domeniul comerţului şi serviciilor.
"Alte domenii afectate sunt industria (din cauza scăderii comenzilor) şi construcţiile - unde statul are principalul «merit» pentru că nu le-a plătit contractele", a adăugat Nicolescu.

Impozitul minim a făcut o gaură de 500 mil. lei la buget

Preşedintele CNIPMMR a adăugat că în urma discuţiilor avute cu premierul Emil Boc se aşteaptă ca din toamnă să fie luate măsuri de diminuare a impactului impozitului forfetar asupra firmelor.
"Părerea mea este că după evaluarea din septembrie se vor lua măsuri, pentru că nu a ajutat la nimic. Aţi văzut şi declaraţiile ministrului Economiei, Adriean Videanu, dar şi ale ministrului pentru IMM, Constantin Niţă, amândoi susţinând că acest impozit nu aduce niciun folos bugetului, doar îngreunează şi mai mult activitatea firmelor", a menţionat Nicolescu.
Dacă ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, susţinea că prin introducerea impozitului forfetar, veniturile la bugetul de stat vor creşte cu peste 350 milioane lei, preşedintele CNIPMMR l-a contrazis pe ministru, spunând că "forfetarul nu a adus la buget decât o gaură de circa jumătate de miliard de lei".
"Acele 115.000 de IMM care au fost radiate, în mare parte de frica forfetarului, în primele şase luni au adus la buget un minus de aproximativ 500 milioane lei. Gândiţi-vă dacă până la finele anului încă 100.000 de IMM îşi vor suspenda activitatea, bugetul statului ar putea scădea cu aproximativ un miliard de lei", a explicat Ovidiu Nicolescu.

Statul nu a mai lăsat bani IMM

Întrebat de relaţia IMM-urilor cu băncile, Ovidiu Nicolescu a explicat că în situaţia în care acestea ar vrea să reducă dobânzile nu o vor putea face, deoarece multe împrumuturi sunt realizate pe termen lung şi asta ar însemna o pierdere pentru bănci.
''De parcă asta nu era de ajuns pentru firme, statul încă ia toate lichidităţile din piaţă, împrumutându-se aproape zilnic la bănci. Păi cum să mai dea instituţiile financiare credite întreprinzătorilor, care nu au garanţia necesară că vor supravieţui crizei, când ele au un client fidel, şi anume Ministerul Finanţelor'', a subliniat Nicolescu. În aceste condiţii, firmele nu mai fac investiţii pentru extindere, ci doar pentru supravieţuire, apreciază preşedintele Consiliului pentru IMM.
Legat de firmele care îşi vor menţine activitatea, preşedintele Consiliului a explicat că cel puţin 70% dintre acestea vor face disponibilizări.
"Şi în următoarea perioadă a anului vom asista la disponibilizări mari, pentru că sunt singura sursă de reducere a cheltuielilor, în condiţiile în care energia nu se ieftineşte, combustibilul nu se ieftineşte, creditul nu se ieftineşte", a arătat preşedintele CNIPMMR.
Potrivit unui sondaj realizat de CNIPMMR în lunile aprilie-mai 2009 legat de inovarea şi informatizarea IMM în perioada crizei, numărul firmelor care au făcut eforturi de a investi în inovare şi în informatizare a crescut considerabil faţă de anul trecut.

Finanţele cer date secrete de la firme

Preşedintele CNIPMMR a arătat că prin Ordinul MFP nr. 2123/22.06.2009 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2009 a operatorilor economici, ministrul Finanţelor nu a făcut altceva decât să împovăreze şi mai mult activitatea firmelor, dar, totodată, MFP şi-a mai extins şi sfera de activitate. Astfel, întreprinzătorii consideră că ''bilanţul este mult mai complicat, mult mai stufos, conţine rubrici mai multe şi se solicită date care nu au caracter relevant şi care reliefează situaţii cu caracter de uz intern (secret) ale agenţilor economici. ''Considerăm un abuz şi o încălcare a confidenţialităţii ce trebuie să existe asupra afacerilor desfăşurate de o firmă, cuprinderea unor date precum numărul de acţiuni deţinute; plasamente pe burse; plasamente în bănci; diverse împrumuturi; a soldului casei, a soldului şi a numărului conturilor în valută şi lei'', se arată într-o scrisoare deschisă a CNIPMMR, şi care va ajunge la MFP.
În plus, întreprinzătorii susţin că aceste ''expuneri pot genera diverse forme de şantaj, diverse forme de jaf, tâlhării, escrocherii, uneori răpiri, sechestrări de persoane sau bunuri, dar şi controale din partea autorităţilor''. Ovidiu Nicolescu a mai spus că va face apel la Ministerul Finanţelor Publice pentru scoaterea acestor rubrici, adăugând că în nicio ţară din Europa nu sunt solicitate. "Noi în loc să simplificăm, mai mult complicăm. Nicăieri în Europa nu se cer aceste date, motiv pentru care vom cere scoaterea rubricilor respective", a concluzionat Nicolescu.

• Currently 4.62/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5