Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Citi: Succesul programului cu Fondul ar consolida ţinta de aderare la zona euro în 2014
''Acordul cu FMI a îmbunătăţit perspectiva pe termen scurt şi mediu''
"România poate utiliza moneda pentru a absorbi şocurile''

Implementarea credibilă a programului economic stabilit cu FMI ar trebui să îmbunătăţească situaţia României pentru intrarea în mecanismul ERM II în anul 2012, în contextul în care încheierea acordului a îmbunătăţit perspectiva pe termen scurt şi mediu, consideră analiştii Citi.
"În pofida riscurilor semnificative în ceea ce priveşte implementarea, considerăm că programul de finanţare contractat de România de la FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale va reduce, probabil, povara ajustării în România şi va îmbunătăţi perspectiva pe termen mediu", se arată într-un raport al Citi, care analizează prin comparaţie evoluţiile din România şi Bulgaria.
Analiştii Citi consideră că perspectiva pe termen scurt a României s-a îmbunătăţit considerabil datorită încheierii acordului de finanţare externă în valoare de circa 20 miliarde de euro.
"Credem că programul cu FMI îmbunătăţeşte perspectiva economică pe termen mediu, în pofida riscurilor semnificative în ceea ce priveşte implementarea acestuia, în special pe partea fiscală, în contextul în care estimăm că economia va scădea cu 6% în 2009. (...) Implementarea credibilă a programului ar trebui să întărească situaţia României pentru intrarea în mecanismul ERM II în anul 2012", potrivit analiştilor băncii.
În ceea ce priveşte Bulgaria, analiştii consideră că o eventuală încheiere a unui program de finanţare cu FMI ar fi o strategie prudentă în contextul incertitudinilor actuale, deşi estimările Citi pentru finanţarea externă necesară nu indică o nevoie urgentă pentru un astfel de acord.
"Deşi România şi Bulgaria au intrat în criza financiară cu deficite externe mari, există motive întemeiate pentru a crede că natura şi ritmul ajustării acestor dezechilibre vor fi diferite", se arată în raportul Citi, potrivit Mediafax.
Analiştii argumentează că ajustările deficitelor externe ale României şi Bulgariei nu vor avea ritmuri similare, întrucât cele două state au regimuri diferite în ceea ce priveşte cursul de schimb şi pentru că natura corecţiei depinde de gradul de supraîncălzire a economiilor şi al sustenabilităţii cursului de schimb real înainte de debutul crizei.
"România poate utiliza moneda pentru a absorbi şocurile, ceea ce ar trebui în principiu să ajute la evitarea unei ajustări costisitoare şi prelungite. Pe de altă parte, Bulgaria, care nu are luxul de a utiliza rata de schimb valutar, va trece probabil printr-o ajustare mai graduală, care va avea loc prin schimbări la nivelul preţurilor şi salariilor locale", se mai menţionează în raport. În acelaşi timp, analiştii precizează că, potrivit teoriei economice tradiţionale, dacă un şoc este în principal generat de economia reală, atunci este mai avantajos regimul de schimb valutar variabil.
"Totuşi, în cazul crizei financiare actuale, şocurile au venit în mare parte prin contul de capital şi conţin, prin urmare, atât elemente reale, cât şi nominale. Astfel, este dificil de a elabora un argument în favoarea unuia dintre regimurile de schimb valutar din cele două state", consideră analiştii băncii.

''Deficitul de cont curent se ajustează mai rapid în România''

Mai mult decât atât, aceştia notează faptul că activitatea economică se contractă într-un ritm similar în ambele state, dar că deficitul de cont curent se ajustează mai rapid în România. Astfel, ritmul diferit de ajustare a deficitului extern în cele două state nu este susţinut în principal de diferenţele la nivelul scăderii economiilor. Deficitul de cont curent s-a redus în primele cinci luni cu 75% în România, comparativ cu declinul de 45% înregistrat în Bulgaria.
Citi previzionează că deficitul de cont curent al României se va reduce de la 12,3% din PIB în 2008 la 5,4% din PIB anul acesta. "Pe de altă parte, procesul de dezinflaţie din Bulgaria se pare că este bazat pe fundamente mai solide. Mai mult, Bulgaria a urmat o politică fiscală mai prudentă în comparaţie cu evoluţia prociclică înregistrată de această politică în România", se mai arată în raportul Citi.

PSD solicită PDL şi ministrului de Finanţe să explice cum a fost folosită prima tranşă de împrumut  de la FMI şi tranşele de la UE şi băncile europene, care sunt rezultatele folosirii fondurilor şi ce se va face cu cele 2 mld. euro din tranşa a doua. Purtătorul de cuvânt al PSD, Bogdan Niculescu Duvăz, a declarat, ieri, că mâine, delegaţia FMI îşi va încheia evaluările în urma cărora urmează să elibereze a doua tranşă de împrumut. Duvăz a subliniat că Ministerul de Finanţe trebuie să dea explicaţii în privinţa folosirii primei tranşe de împrumut de la FMI, el apreciind că, în condiţiile în care banii vor fi cheltuiţi în acelaşi ritm ca în prima jumătate a anului, România va cheltui până la sfârşitul anului mai mult de jumătate din totalul împrumutului.

Deficitele pun piedici României

La începutul acestei luni, comisarul pentru Economie şi Afaceri Monetare, Joaquin Almunia,  declara că reprezentanţii Consiliului Miniştrilor de Finanţe din UE (EcoFin) au deschis procedura de deficit excesiv în cazul României, recomandând Bucureştiului să îndeplinească angajamentele politice asumate prin acordul semnat cu CE şi FMI.
"România va trebui să îndeplinească ceea ce s-a angajat în acordul negociat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Recomandările privind programul de convergenţă şi cele privind reducerea deficitului se bazează pe acordul agreat cu CE şi FMI. Suportul financiar va fi acordat numai odată cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România", atrăgea atenţia Almunia.
Potrivit programului, România s-a angajat să reducă deficitul la 5,1% din PIB în 2009, la 4,1% din PIB în 2010 şi la sub 3% în 2011. Nerespectarea calendarului ar putea duce la amânarea aderării României la euro, prevăzută pentru 2014. În plus, procedura de deficit excesiv poate conduce la amenzi pentru ţările din zona euro, care încalcă persistent pragul maxim de 3% din PIB, în timp ce sancţiunea cea mai severă pentru statele membre din afara zonei euro este blocarea fondurilor comunitare.