Acest articol contine 2 imagini:

» Ministerul Muncii trimite şomerii la sapă
» Dumitru Cornoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Soluţia-minune pentru cei rămaşi fără slujbă - agricultura, turismul şi IMM
Agricultura are nevoie de bani şi modernizare, nu de noi angajaţi
Turismul e lovit în plin de criză, iar IMM văd falimentul în faţa ochilor

Cererea scăzută de produse şi servicii din industria românească "fabrică" şomeri pe bandă rulantă, mulţi dintre aceştia fiind în situaţia de a nu se mai putea angaja. Ministerul Muncii a găsit o soluţie pentru aceşti şomeri, şi anume agricultura. ''Piaţa românească a forţei de muncă are încă disponibilităţi în agricultură, turism, mediu şi IMM-uri, astfel încât numărul şomerilor să nu ajungă la 800.000 persoane'', a declarat ieri secretarul de stat pe probleme de ocupare a forţei de muncă din Ministerul Muncii, Dumitru Cornoiu. "Ministrul a anunţat, ieri o creştere alarmantă a şomajului, dar suntem pregătiţi pentru a nu ajunge la aceasta. Mai sunt încă disponibilităţi pe piaţa muncii în agricultură, turism, mediu şi IMM-uri. Aceste domenii ar putea oferi un cadru de dezvoltare pentru activităţi care au fost neglijate până acum", a explicat Cornoiu. Ţinând cont de faptul că la finele anului trecut Federaţia Agrostar a cerut ministerelor Muncii şi Agriculturii intrarea în şomaj tehnic a peste 50.000 de angajaţi din domeniul agricol, deoarece foarte multe societăţi nu îşi pot continua activitatea, dar şi de faptul că, potrivit ANOFM, România a înregistrat, în februarie, peste 400.000 de şomeri, cei mai mulţi venind din agricultură şi construcţii, Ministerul Muncii este de părere că şi în aceste condiţii românii din străinătate şi-ar putea găsi un loc de muncă pe pământurile natale.
''Ministerul Muncii are semnale că un număr important de români din Italia, Spania şi Cipru, care lucrau în agricultură şi construcţii, ar putea reveni în România în acest an. Dacă revin, revin cu un bagaj de cunoştinţe deosebite. Noi nu am făcut eforturi financiare pentru a-i califica, dar ei vin calificaţi şi astfel am făcut o economie, iar revenirea lor nu ne alarmează. Populaţia fără o pregătire deosebită ar putea fi absorbită în activităţi derulate în ferme şi microferme agricole", a mai spus oficialul Ministerului Muncii, Dumitru Cornoiu.
Totuşi, declaraţiile secretarului de stat nu sunt în conformitate cu realitatea, dacă ţinem seama de faptul că agricultura se confruntă cu un val masiv de concedieri, turismul este primul care are de suferit de pe urma crizei financiare, iar IMM sunt sprijinite doar pe hârtie de Guvernul român. ''IMM din România trebuie să găsească soluţiile necesare menţinerii pe piaţă în condiţiile în care bugetul alocat s-a înjumătăţit faţă de 2008, ajungând astfel la numai 22 mil. lei, deşi au existat promisiuni că va fi pus la dispoziţia IMM un buget de 100 mil. lei'', a declarat, de curând, Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, adăugând că obligativitatea acordării tichetelor de vacanţă în sectorul privat ar duce la falimentarea a 20% din IMM, multe dintre acestea neavând posibilitatea aderării la acest program.
În plus, dacă stăm şi ne gândim că respectiva criză financiară ale cărei efecte sunt din ce în ce mai vizibile şi în România, mai ales în agricultură şi construcţii, a fost motivul concedierilor românilor din străinătate care lucrau exact în aceste sectoare, acum aceştia se vor întoarce în ţară pentru a munci, culmea, în agricultură. Mai mult decât atât, salariile pe care le primeau în străinătate în sectorul agricol nu au niciun termen de comparaţie în România, ele fiind chiar şi de 10 ori mai mari.

România, în pragul unei crize a şomajului

De parcă efectele crizei financiare nu erau de-ajuns pentru români, acum reprezentanţii Ministerului Muncii aduc în discuţie şi o posibilă criză a şomajului. ''România nu este într-o criză a şomajului deocamdată, dar aceasta se poate declanşa. Autorităţile române sunt pregătite pentru a nu ajunge, la sfârşitul anului, la cifra de 800.000 de şomeri anunţată, cu o zi în urmă, de ministrul Muncii, Marian Sârbu'', a mai declarat, ieri, secretarul de stat din Ministerul Muncii, Dumitru Cornoiu, la seminarul "Cum schimbă criza piaţa muncii" organizat de Ziarul Financiar.
Secretarul de stat a apreciat că ar trebui luate măsuri speciale în agricultură, pentru stimularea activităţii de angajare în ferme, astfel încât să crească şi rata de ocupare a persoanelor slab pregătite. De asemenea, Dumitru Cornoiu a precizat că ar trebui luate şi măsuri de investire în forţa de muncă aflată în şomaj tehnic. "Trebuie dezvoltat acel comportament de dezvoltare umană", a spus secretarul de stat.

Contribuţiile pentru şomaj rămân nemodificate

În plus, Dumitru Cornoiu crede că legea şomajului (Legea 76/2002) trebuie modificată, pentru a fi adaptată la contextul actual de pe piaţa forţei de muncă. Acesta a precizat că legea şomajului era bine concepută pentru perioada de dinainte de criză. "Acum trebuie să măsurăm aproape lunar care este posibilitatea de integrare a şomerilor pe piaţa muncii, pentru că nu putem face evaluări pe termen lung. Trebuie să luăm măsuri mobile şi adaptate la piaţă'', a spus Cornoiu.
Secretarul de stat în Ministerul Muncii a mai declarat că Guvernul nu are în plan să modifice contribuţiile pentru şomaj nici la angajaţi, nici la angajatori. În prezent, contribuţiile pentru şomaj sunt de 0,5% atât pentru angajaţi, cât şi angajatori. "Nu cred că se vor mări contribuţiile la şomaj pentru că nu reprezintă o sursă de bani la buget", a spus Cornoiu. Guvernul Boc a majorat anul acesta Contribuţia pentru Asigurări Sociale (CAS) de două ori: în ianuarie cu 0,5% şi în martie, cu 3,3%. Totodată, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Aurel Nechita a anunţat la începutul lunii martie că Guvernul intenţionează să majoreze în cel mai scurt timp CASS plătite de angajaţi şi companii cu circa un punct procentual, până la 6%-6,5% din veniturile brute.

AOAR: Numărul şomerilor ar putea depăşi 800.000

Dacă nu se vor lua măsuri de stimulare a locurilor de muncă, numărul şomerilor de anul acesta va depăşi cu mult ultima estimare a ministrului Muncii, de aproximativ 800.000 de persoane în 2009, a declarat secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan, citat de NewsIn. Potrivit acestuia, una dintre măsurile pe care autorităţile ar trebui să le ia pentru diminuarea numărului şomerilor ar fi stimularea contractelor de angajare fără perioadă limitată.
"De exemplu, în Franţa, autorităţile au stimulat firmele care angajează persoane cu contracte de la trei luni în sus", a precizat reprezentantul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Statul trebuie să ofere facilităţi pentru cei ce fac angajări

Reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Traian Bădulescu, ne-a spus că în turism este nevoie de oameni, dar forţă de muncă calificată. ''Turismul are nevoie de muncitori, dar aceştia trebuie să fie calificaţi. În plus, dacă statul oferă facilităţi, îi ajută pe cei care angajează şomeri, această măsură ar putea fi un colac de salvare pentru economia românească. Nu poţi angaja în turism o persoană care a lucrat în construcţii sau agricultură. Au nevoie de training-uri de specializare, că altfel ne afundăm mai rău în probleme'', a declarat pentru Curierul Naţional Traian Bădulescu, purtător de cuvânt ANAT.
Acesta mai este de părere că românii din străinătate se vor angaja acolo unde au o calificare şi unde li se va oferi un salariu bun.

Reprezentanţii Ministerului Muncii nu au nicio tangenţă cu agricultura

''Cei care au făcut asemenea declaraţii, e clar că nu au nicio tangenţă cu agricultura. În agricultură e nevoie de bani,  nu de şomeri. Nu ştiu câtă nevoie au agricultorii de forţă de muncă, în condiţiile în care aici s-au adus tehnologii de ultimă oră, iar oamenii au nevoie de o pregătire suplimentară pentru a lucra în domeniu. În cel mai fericit caz, 5% dintre şomeri pot fi absorbiţi în agricultură ca angajaţi, dacă alţii vor găsi o altă cale asta e altceva'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu, preşedintele UNPCPR. În plus, Olteanu nu crede că persoanele care au lucrat la stat vor veni în agricultură ''la sapă''. ''Chiar credeţi că vor lăsa ei traiul bun de la stat, ca să treacă la sapă? Eu nu cred. În plus, românii din străinătate or avea ei o calificare, dar aici nu sunt locuri de muncă şi nu cred că vor pleca ei de acolo cu 600 de euro să vină aici pe 200, hai 300 în fericitul caz'', a afirmat preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR).