Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Banii nu sunt pentru proiecte sau salarii, doar pentru astuparea deficitelor

Cel mai probabil va fi de tip stand-by, adică luăm cât ne trebuie, când avem nevoie

După încheierea acordului, banii merg în vistieria BNR

Una dintre responsabilităţile principale ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) este să acorde împrumuturi ţărilor care au dificultăţi de balanţă de plăţi, oferind acestor ţări posibilitatea de a-şi reface stocul de rezerve internaţionale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a plăţii importurilor şi de reinstaurare a condiţiilor de creştere economică. Spre deosebire de băncile de dezvoltare, FMI nu acordă împrumuturi pentru proiecte specifice. Astfel, România are nevoie în acest an de fonduri pentru finanţarea deficitelor, iar oficialii români au anunţat în repetate rânduri că ar putea apela pentru acoperirea acestora la un împrumut de la Uniunea Europeană.

Ceea ce trebuie subliniat în legătură cu acest împrumut este că FMI nu ne dă aceşti bani pentru ca noi să finanţăm diferite proiecte sau pentru a face investiţii, banii sunt doar pentru finanţarea deficitelor. Astfel, dacă cineva crede că aceşti bani se vor duce la buget pentru salarii, pensii sau pentru alte datorii se înşeală. România a încheiat până în prezent cu FMI 10 acorduri stand-by, dintre care 3 înainte de 1989, iar 7 după această dată. Astfel, în urma celor 9 acorduri cu FMI, România a tras peste 2,2 miliarde Special Drawing Rights (SDR este un coş de 4 valute care se actualizează zilnic, valoarea de ieri fiind de 1,465 dolari).

Ultimul acord a fost încheiat în iulie 2004, de 250 milioane SDR, acesta fiind un acord stand-by de supraveghere preventivă, care a cuprins angajamentele luate de România în privinţa politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. Acordul a fost suspendat în 2005, ca urmare a divergenţelor dintre FMI şi partea română cu privire la evaluarea performanţelor şi a căilor de acţiune macroeconomică, iar România nu a tras nimic din aceste fonduri.

Zarurile au fost aruncate

Surse guvernamentale au declarat marţi că, în urma evaluării făcute de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României, România intenţionează să împrumute 19 miliarde de euro printr-un pachet de finanţări de la Comisia Europeană şi FMI, instituţia de la Washington urmând să contribuie cu 12 miliarde de euro. În aceste condiţii, o delegaţie a FMI a venit, ieri, într-o vizită de două săptămâni la Bucureşti, pentru a discuta un acord care va fi parte a unui program de finanţare multilaterală, susţinut de UE şi Banca Mondială, precum şi alte instituţii financiare internaţionale. Cu privire la faptul că negocierile pentru un împrumut extern au început deja, opiniile sunt împărţite, mulţi temându-se de eventualele condiţii pe care FMI ni le-ar putea impune. Iar când vorbim de condiţiile FMI, vorbim în primul rând de austeritate bugetară.

Acordul va fi ''stand-by''

Surse oficiale au declarat că România va trimite Fondului Monetar Internaţional, după finalizarea negocierilor de la Bucureşti, o scrisoare de intenţie pentru încheierea unui acord de tip stand-by pe o perioadă de doi ani, cu o scadenţă de cinci ani pentru rambursarea împrumutului. "Un acord de tip precautionary stand-by este prea slab, şi ca mesaj. Dacă se finalizează cu succes negocierile, România va solicita prin scrisoarea de intenţie pe care o va trimite la FMI încheierea unui acord de tip stand-by, care se va întinde cel puţin până la sfârşitul anului 2010. Acordul va fi pe doi ani", au spus sursele citate.

Totodată, şi consultantul financiar Bogdan Baltazar crede că România va încheia un acord de tip stand-by, pentru că suma împrumutată poate fi mai mare, iar România va trage din el cât are nevoie şi când are nevoie.

''Acordul României cu Fondul va fi unul stand-by. România va trage din bani când are nevoie şi cât are nevoie. Ceea ce nu se prea ştie este că, atunci când tragi bani din acel împrumut plăteşti o dobândă, iar atunci când nu cheltuieşti, plăteşti un comision pentru neutilizarea fondurilor. Deci FMI iese câştigător din ambele părţi'', a declarat pentru Curierul Naţional Bogdan Baltazar.

Acordurile de tip precautionary stand-by nu pun accentul pe atragerea de fonduri de la FMI, sumele alocate fiind mai mici decât în cazul înţelegerilor de tip stand-by.

Banii vor ajunge la BNR

În ultimele zile, tot mai mulţi se întreabă unde vor ajunge banii în urma acordului cu FMI. La această întrebare Bogdan Baltazar ne-a declarat că banii vor ajunge la BNR. ''După ce am încheiat acordul, banii vor merge în rezerva valutară a băncii centrale. Apoi BNR îşi va calcula de cât are ea nevoie, iar cu restul se va plăti probabil datoria privată. Cred că firmele private vor trage 60% din aceşti bani, pentru a-şi plăti datoriile de circa 14 miliarde de euro, iar restul acolo unde va mai fi nevoie'', a afirmat Baltazar, adăugând că băncile din România nu au nevoie de bani din acest împrumut. ''Când BNR va da banii firmelor private se va pune o presiune pe cursul valutar, dar banca centrală va interveni atunci, pentru că având bani îi va schimba în lei, iar cursul se va stabiliza'', a explicat consultantul financiar.

''Destinaţia banilor de la FMI este foarte clară, şi anume rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României. Nu se ştie cu exactitate dacă din aceşti bani se vor finanţa şi proiectele către BERD, BEI şi BM, nici Comisia Europeană nu este sigură de asta. Probabil se va pune şi această problemă la negocierile care vor fi în următoarele zile'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank România. În legătură cu necesitatea banilor de la FMI, Dumitru ne-a declarat că se pot face foarte multe lucruri bune pentru economia românească.

''Cu aceşti bani se pot face foarte multe lucruri, iar cel mai probabil, se vor reduce rezervele minime obligatorii pentru valută. Alte mecanisme la care va recurge statul şi BNR sunt foarte greu de spus acum, trebuie să vedem care sunt şi condiţiile impuse de Fond'', a explicat Ionuţ Dumitru.

FMI va impune nişte condiţii dure

Încheierea unui acord cu FMI ar putea aduce României, pe lângă finanţare, şi condiţii stricte pe care Fondul le-ar putea impune în ceea ce priveşte politica bugetară şi fiscală, aşa cum a făcut-o şi în cazul celorlalte ţări din regiune pe care le-a împrumutat.

''Avantajul unui împrumut extern este că ne asigură golul de finanţare şi creşte încrederea investitorilor străini, şi având din nou credibilitate, automat vor mai veni şi alţi bani. În plus, dezavantajul nu este nici el pe departe nesemnificativ. Sigur ni se va cere o oarecare austeritate bugetară, adică: îngheţarea salariilor şi a pensiilor, sau chiar reducerea lor, şi ce ar fi mai rău, creşterea taxelor şi a impozitelor'', a subliniat economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

De aceeaşi părere este şi Bogdan Baltazar, care crede că un împrumut de la FMI nu poate fi luat fără nişte condiţii dure.

''Cine are de pierdut de pe urma acestui împrumut? E o întrebare la care foarte mulţi evită să răspundă. Dezavantajul împrumutului este că ni se vor impune nişte condiţii dure, mai exact o austeritate bugetară. FMI ne poate cere să creştem taxele şi impozitele, să îngheţăm salariile, sau să reducem sporurile'', a declarat Baltazar. Pe de altă parte, acesta ne-a spus că sunt şi unele avantaje, şi anume: ''va creşte încrederea investitorilor străini, nimeni nu va mai încerca să atace leul pentru că BNR va avea cu ce să-l apere şi ne putem îmbunătăţi şi ratingul pentru creditorii externi''.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la RRA, că nici el, la fel ca alţi politicieni, nu şi-ar fi dorit să avem nevoie de un acord cu FMI, menţionând, pe de altă parte, că spre deosebire de anii '90, în prezent se vorbeşte de un împrumut "de ordinul miliardelor". El a precizat, întrebat despre suma care va fi împrumutată, că până nu se termină evaluările, nimeni nu poate spune o sumă exactă, precizând însă că este vorba, faţă de împrumuturile din anii '90 de la FMI, care erau la nivelul milioanelor de dolari, de o sumă "de ordinul miliardelor".

Băsescu a spus că declaraţiile sale din trecutul recent stau mărturie pentru faptul că nici el, la fel ca alţi politicieni, nu şi-a dorit ca România să aibă nevoie de un acord cu FMI. El a menţionat că niciun specialist nu va putea spune că România poate trece peste criză fără un împrumut.

În plus, preşedintele a mai declarat că România nu va negocia tranşele de îmrpumut cu FMI, ci le va anunţa, adăugând, pe de altă parte, că nu întrevede o cerere a Fondului ca autorităţile să renunţe la cota unică sau să crească TVA. El a adăugat că România nu va negocia, de asemenea, obligativitatea de a lua toţi banii din împrumut.

Întrebat când vor veni banii din împrumut, Băsescu a răspuns: "Când vom avea nevoie".

Preşedintele a precizat că statul român nu va negocia tranşele de împrumut, ci le va anunţa, pentru că "dacă nu poţi să iei banii dintr-un împrumut când ai nevoie de ei, mai bine te lipseşti de el". Băsescu a spus că nu crede că acum este momentul pentru creşterea taxelor.

Acordul cu FMI este necesar pentru apărarea cursului de schimb, autorităţile trebuie să analizeze cu atenţie destinaţia fondurilor şi va fi o reuşită dacă România va obţine cel puţin aceleaşi condiţii ca cele negociate de Ungaria, a declarat, ieri, preşedintele AOAR, Florin Pogonaru. "AOAR a spus din prima zi de după alegeri că susţine un acord cu FMI. Problema nu este de a nu lua bani de la Fond, absolut necesari pentru apărarea cursului, ci în ce condiţii îi obţinem şi cum îi vom cheltui", a spus Pogonaru. El a arătat că autorităţile trebuie să analizeze foarte atent destinaţia fondurilor externe. "Politicienii ar trebui să se potolească cu discuţiile şi să pornească o dezbatere publică privind destinaţia banilor", a afirmat Pogonaru.

Reprezentantul oamenilor de afaceri a menţionat că trebuie văzut dacă datoria privată poate fi preluată public, astfel încât pe lângă firmele de stat, care ar trebui sprijinite, să fie ajutate şi companiile private. "Trebuie discutat dacă salvezi familii care au luat credite în euro şi din cauza cursului acum plătesc foarte mult şi de asemenea despre cum ajutăm firmele private, dar trebuie stabilite criterii foarte clare pentru a acorda aceste ajutoare", a spus Pogonaru.

Referindu-se la ajutoarele pentru firmele private, Pogonaru a arătat că acestea sunt binevenite în unele cazuri, dar trebuie condiţionate.

Un acord de împrumut cu FMI va fi o decizie politică, pentru că se vor pune în balanţă avantajele cu eventualele măsuri de austeritate pe care Fondul Monetar Internaţional le va cere, a declarat, ieri, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. El a arătat că banii de la FMI nu vor fi utilizaţi pentru finanţarea deficitului bugetar, ci pentru acoperirea deficitului extern. Lazea a menţionat că principalele avantaje pe care le va aduce un împrumut de la FMI vor fi o credibilitate externă mărită, mai mulţi bani la rezerva valutară, mai multă voinţă politică şi va proteja rezerva valutară a României şi va trimite un semnal clar de încurajare pentru investitorii străini. Lazea a mai spus că un eventual împrumut de la fond ar fi necesar şi pentru o potenţială scădere a rezervelor valutare, când reducerea ratei rezervei minime obligatorii va fi posibilă, în condiţiile întăririi politicii fiscale. "Este vorba de o abordare proactivă. Nu intrăm în discuţii cu aceste instituţii pentru că avem o problemă, ci pentru a o preveni", a spus Lazea. Economistul BNR a precizat că principala problemă de finanţare este în sectorul privat, iar un eventual împrumut de la FMI ar fi acordat pentru acoperirea deficitului extern şi "în niciun caz" pentru deficitul bugetar.

În plus, acesta a spus că scăderea ratingului României sub pragul de investment grade nu ar trebui să fie luat în considerare în negocierile dintre autorităţile române şi FMI pentru semnarea unui acord. "Pentru un investitor sofisticat, ca FMI, nu ar trebui să conteze faptul că România este sub pragul de investment grade. Elementele macroeconomice arată faptul că acest prag este nemeritat comparativ cu alte ţări", a spus Lazea.