Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Criza financiară globală se va manifesta în România prin reducerea ritmului de dezvoltare al IMM şi prin creşterea numărului de falimente, a declarat Liviu Rogojinaru. Potrivit vicepreşedintelui CNIPMMR, primele efecte ale crizei economice s-au manifestat în România printr-o reevaluare a proiectelor de investiţii ale companiilor. Majoritatea IMM estimează că în perioada următoare vor stopa investiţiile majore în proiecte de dezvoltare pentru a evita riscurile produse de condiţiile nefavorabile de creditare şi de volatilitatea monedei naţionale. În plus, întreprinzătorii consideră că instabilitatea financiară din acest moment îşi va face simţite efectele abia în anul 2009, când multe companii mici şi mijlocii vor avea probleme de supravieţuire. Cele mai expuse riscului sunt start-up-urile care, având un rulaj foarte mic, nu deţin resursele necesare pentru a trece printr-o perioadă de recesiune. În lipsa unui plan economic radical, România nu va reuşi să îndeplinească predicţiile de dezvoltare economică pentru 2008 şi va mări decalajul economic faţă de ţările din Uniunea Europeană. ''Nu ne mai putem ascunde după declaraţii false ca până acum şi să negăm vehement că efectele crizei globale în România ar putea fi dezastruoase. Această criză a venit deja la noi şi, mai mult decât atât, se pare că s-a instalat foarte bine aici şi nu ne va părăsi prea curând, iar când o va face, va lăsa în urmă numai falimente, şomeri şi săracie. Au început deja să scadă comenzile, iar de aici rezultă, să sperăm noi că doar o încetinire a activităţii comerciale în România şi nu un blocaj total care ar paraliza practic industria românească'', a declarat pentru Curierul Naţional Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
În plus, Liviu Rogojinaru ne-a mai spus că nu vrea lucruri măreţe de la noul Guvern, ''deoarece ar fi numai vorbe aruncate în vânt doar pentru a-i mai linişti pe întreprinzători'', ci doreşte ca ''Executivul să-şi onoreze măcar promisiunile făcute în campania electorală şi să acorde o mai mare atenţie IMM din România''.
''Aşa cum şi în alte ţări Guvernele au intervenit pentru a sprijini mai mult IMM, şi la noi statul ar trebui să intervină şi să ceară băncilor atât reluarea creditării către IMM, cât şi relaxarea acestora şi micşorarea dobânzilor. Acest lucru i-ar ajuta foarte mult pe întreprinzătorii români de a trece mai uşor peste criza financiară'', a explicat vicepreşedintele CNIPMMR.
Mai mult decât atât, Rogojinaru a solicitat noului Guvern să reia cât mai repede Dialogul Social dintre IMM şi autorităţile locale, care este oarecum blocat în acest moment. ''Sunt regiuni unde relaţia dintre IMM şi autorităţile locale din zonă este una amiabilă, unde se întâlnesc şi iau decizii spre o mai bună funcţionare a IMM din zona respectivă şi sunt regiuni unde comunicarea dintre reprezentanţii IMM şi autorităţi lipseşte cu desăvârşire'', a subliniat Liviu Rogojinaru.

Întreprinzătorii din sud-vestul ţării nu vorbesc aceeaşi limbă cu reprezentanţii ministerului

Federaţia regională a IMM Sud-Vest Oltenia se confruntă cu o serie de probleme printre care cele mai des întâlnite sunt cele legate de birocraţia anevoioasă, de obţinerea creditării, precum şi cele legate de comunicarea precară dintre Comisiile de Dialog Social. Mai mult decât atât, în contextul crizei ce îşi face din ce în ce mai mult simţită prezenţa şi în România, IMM manifestă şi o nesiguranţă  în a investi. ''Sunt o mulţime de probleme cărora trebuie să le facă faţă IMM, însă ceea ce este îngrijorător în acest moment este faptul că acestea se confruntă cu o mare nesiguranţă din cauza zvonurilor legate de perioada cât va dura criza'', a declarat, pentru Curierul Naţional, preşedintele Federaţiei regionale a IMM Oltenia, Valentin Cristea. În plus, acesta a atras atenţia asupra comunicării deficitare şi a terminologiei specializate pe care o oferă reprezentanţii ministerului autorităţilor locale. ''De cele mai multe ori, oamenilor nu le este clar ceea ce li se oferă sau ceea ce li se cere. Reprezentanţii ministerului când vin în teritoriu şi prezintă un proiect folosesc o terminologie specifică în condiţiile în care oamenii au nevoie de explicaţii pe înţelesul lor astfel încât să nu mai fie aşa de multe nelămuriri ulterioare'', a precizat Cristea. Totodată, acesta a subliniat faptul că IMM din regiune ar trebui să fie mai mult sprijinite de autorităţile locale cu privire la birocraţia la care sunt supuse. ''Un alt aspect ce intervine în activitatea IMM este şi cel referitor la birocraţia autorităţilor locale. IMM sunt ţinute mult pe loc din această cauză. Dacă vrei, de exemplu, să participi la o licitaţie ar trebui să ţi se elibereze pe loc certificatul fiscal şi nu să aştepţi o zi sau două'', a explicat Cristea.
În ceea ce priveşte aşteptările IMM de la noul Guvern, preşedintele Federaţiei regionale a IMM Oltenia a subliniat faptul că acestea au nevoie de o stabilitate fiscală şi de o bază de impozitare sigură, iar Guvernul ar trebui să ţină cont de acest fapt, mai ales că IMM îşi fac un plan de afaceri pe un anumit impozit sau dobândă iar apoi trebuie să facă faţă majorărilor intervenite pe parcurs. ''Dacă vrem cu adevărat ca IMM să dea randament, ar trebui să le oferim mai mult sprijin. Guvernul trebuie să asigure o stabilitate fiscală şi o bază de impozitare care să confere o siguranţă şi nu să crească efortul financiar al IMM prin tot felul de modificări fiscale'', a subliniat Cristea.

Fondurile structurale nu ajung până în nord-estul României

Asociaţia Patronală a IMM din regiunea Nord-Est se confruntă şi ea cu instabilitatea sistemului financiar-bancar, mai ales că o mare parte dintre cei au solicitat un ajutor de la bănci au fost nevoiţi să facă faţă înăspririi condiţiilor de creditare, precum şi majorării dobânzii. ''Din cauza înăspririi condiţiilor de creditare au fost blocate o serie de activităţi şi asistăm astfel la reacţii în lanţ. De exemplu, cei din construcţii şi-au sistat multe proiecte, astfel că au avut de suferit şi cei care aprovizionau cu materiale de construcţii şi implicit forţa de muncă, fiind foarte multe disponibilizări în ultima perioadă şi care probabil că vor continua şi anul următor'', ne-a declarat Neculai Viţelaru, preşedintele Asociaţiei Patronale a IMM din regiunea Nord-Est. În aceste condiţii, potrivit lui Viţelaru, trebuie regândită politica IMM şi acordată o mare atenţie absorbţiei fondurilor structurale, pentru că acestea pot fi un balon de oxigen pentru economia românească. ''Nu trebuie să treacă pe lângă noi fondurile de care beneficiem de la Uniunea Europeană, mai ales că acestea ne pot ajuta să ieşim cu bine din criză, acestea pot fi balonul de oxigen de care avem nevoie. Cu toate acestea, IMM au nevoie de un ajutor real  şi din partea statului român, pentru că altfel vom pierde şi banii aceştia'', a subliniat Viţelaru.
În plus, acesta a atras atenţia asupra inabilităţii Ministerului IMM în lansarea programelor de finanţare. '' Nu înţeleg de ce ţin banii blocaţi, pentru că acest fapt duce la pierderea multor oportunităţii. Guvernul a făcut promisiuni de lansare a unor programe de finanţare în ianuarie, însă acestea au fost finalizate abia la sfârşitul lunii iunie. De exemplu participarea la târguri şi expoziţii este o problemă pe care o întâmpină IMM în condiţiile în care banii de la Guvern vin târziu. Guvernanţii ar trebui să afle că târgurile internaţionale nu sunt numai în partea a doua a anului, ci se desfăşoară începând cu luna ianuarie şi deci avem nevoie de bani la timp'',  a mai spus Viţelaru.

Afaceriştii vrânceni sunt ''împiedicaţi'' de statul român

În acelaşi timp, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Vrancea, Ion Roman, ne-a declarat că efectele crizei au început să se resimtă şi la nivelul IMM din zona Vrancea, cele mai multe urmări fiind înregistrate în sectoare precum confecţii, construcţii sau vânzări auto, producându-se astfel o diminuare a activităţii în cele mai multe sectoare cu aproximativ 10-20%. Totodată, acesta a atras atenţia asupra faptului că ''statul român nu ne-a ajutat până acum mai deloc, mai mult decât atât, acesta pune piedici IMM, deşi ar trebui să fie mult mai atent în condiţiile în care aproximativ 99% din întreprinderile din România sunt IMM şi acestea produc aproape 72% din PIB'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Ion Roman.
De asemenea, Roman a mai spus că intervenţia statului român trebuie să fie una cât mai urgentă şi, mai mult decât atât, să se elimine acele măsuri care au fost luate în defavoarea IMM. În aceste condiţii, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Vrancea consideră că o măsură care ar sprijini IMM ar fi aceea de scutire a impozitului pe profit, ca ulterior acesta să fie reinvestit.
De asemenea, Roman a invocat şi birocraţia care ţine pe loc IMM, ''în condiţiile în care sunt atât de multe avize şi aprobări, toate acestea solicitând mult timp din partea IMM'', a precizat Roman. În plus, acesta a atras atenţia că este nevoie de o revizuire a politicii de acordare a fondurilor structurale astfel încât să fie sprijinite mai mult întreprinderile.
''IMM au nevoie de bani în avans pentru a putea începe o afacere, însă în condiţiile actuale acestea sunt blocate la uşa statului'', a adăugat Roman.
''Consider că astfel de măsuri ar fi de mare ajutor întreprinderilor, mai ales că în acest fel ar fi mai mult încurajate  IMM care acum îşi încep activitatea. Ar trebui deci să se acorde mai multe facilităţi'',  a mai spus preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Vrancea.

• Currently 4.67/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5