Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Guvernatorul BNR crede că lansarea prematură a unor programe anticriză ar putea fi periculoasă
Analiştii văd o creştere de 3,4%, în condiţiile în care PIB-ul va urca cu 8,2%
CNP indică pentru 2009 o creştere economică de 6%

Creşterea economică de anul viitor va fi cuprinsă între 3% şi 6%, foarte multe depinzând de componentele mixului de politici şi de "cât de bun va fi diagnosticul", a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit Mediafax. "Un tratament eficient porneşte de la un diagnostic corect", a spus Isărescu. În plus, guvernatorul a menţionat că România este în cel de-al 10-lea an de creştere economică, iar lansarea prematură a unor programe anticriză ar putea fi periculoasă. "Nerăbdarea de a ne lansa în programe anticriză poate fi mai periculoasă. Este necesar mult profesionalism în reacţia noastră şi a viitorului guvern", a arătat Isărescu. În acelaşi timp, analiştii estimează că anul viitor creşterea economică va încetini puternic, la sub 4%, mai puţin de jumătate faţă de ritmul din 2008, estimat la peste 8%. Astfel, media estimărilor analiştilor indică o creştere economică în 2009 de 3,4%, în condiţiile în care PIB-ul va urca cu 8,2% în acest an, evoluţie calculată tot ca medie a prognozelor. Anticipaţiile pentru creşterea PIB de anul viitor se concentrează în intervalul 3 - 4%, iar ca extremă este de remarcat opinia analistului Moody's, Kenneth Orchard, care se aşteaptă chiar la recesiune, respectiv o scădere a economiei cu 0,3%. Ultimele estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză indică pentru acest an o creştere economică de 9,1%, iar pentru 2009 de 6%.
În primele şase luni din 2008, PIB a crescut în termeni reali cu 8,8%, după un avans 8,2% în primul trimestru şi de 9,3% în trimestrul al doilea.

BNR: Scenariul Moody's, mai plauzibil decât evaluarea Fitch şi Standard&Poor's

În acelaşi timp, guvernatorul BNR consideră că scenariul Moody's privind situaţia economică a României în anul 2009, care include prognoze privind PIB-ul, datoria publică, inflaţia şi deficitul bugetar, este mai plauzibil decât evaluarea agenţiilor Fitch şi Standard&Poor's. "O scădere drastică (a creşterii economice - n.r.), spre recesiune este o judecată mai apropiată de un scenariu plauzibil decât rapoartele Fitch şi Standard and Poor's, care au retrogradat România din categoria investment grade", a spus Isărescu. Guvernatorul BNR a menţionat că decizia de scădere a ratingurilor, fără a lua în considerare datoria publică a statului, a fost nefondată. "Este nefondat să motivezi o reducere de rating fără să aminteşti cât este datoria publică a statului român sau cât sunt rezervele valutare ale BNR. În raportul său, Fitch a făcut un pas înainte, cel puţin a explicat că unul din motivele principale pentru scăderea ratingului a fost datoria privată", a continuat Isărescu.

''Opţiunea mea e să ne batem, să arătăm că suntem capabili de soft-lending''

În plus, Mugur Isărescu a subliniat faptul că România trebuie să controleze deficitul de cont curent, fiind nevoie de o ajustare a acestuia atât timp cât va fi înregistrată creştere economică. "Opţiunea mea e să ne batem, să arătăm că suntem capabili de soft-lending", a spus Isărescu. El a menţionat că este posibil ca România să nu mai poată finanţa acest dezechilibru la nivelul de 14%, fiind necesară o ajustare a acestuia "cât timp avem creştere economică".
În plus, Isărescu a arătat că stimularea cererii şi creşterea inflaţiei ar putea afecta deficitul de cont curent, "unde, dacă nu înţelegem să ne corectăm, o vor face alţii din exterior". "Şi o corecţie de 1% e greu de făcut dacă nu este pregătită şi transmisă opiniei publice. (...) Dacă tot creăm percepţii că totul se duce în sus, bineînţeles că o stagnare a nivelului de trai, nu o scădere, poate fi percepută ca ceva dureros. Nu vom putea evita o ajustare pentru că nimeni nu ne va mai finanţa 14% din PIB", a mai spus Isărescu.
În privinţa inflaţiei, guvernatorul BNR nu este optimist. "Categoric este un defect profesional. (...) De inflaţie nu a murit nimeni, dar nici bine nu a dus-o", a mai spus acesta.

Isărescu: Băncile-mamă nu vor mai fi aşa de generoase

Comportamentul băncilor-mamă faţă de sucursalele din România a fost "ireproşabil" până în prezent în ceea ce priveşte finanţarea, dar "generozitatea" acestora va scădea în viitor, a menţionat Isărescu. "Este important cum se vor comporta băncile-mamă faţă de sucursalele din România. Acesta (comportamentul - n.r.) a fost ireproşabil până acum, din punct de vedere al liniilor de finanţare. Am făcut o evaluare a liniilor de finanţare (...): structură extrem de bine făcută, de echilibru, fără clauze periculoase de tipul unei retrageri rapide, iar în lunile trecute, inclusiv în octombrie, băncile au reacţionat corect", a subliniat Isărescu.
Acesta a menţionat că are certitudinea că liniile de finanţare vor fi reînnoite, în cazul în care se vor încheia.
"Sistemul bancar este locomotiva economiei", a apreciat guvernatorul BNR, menţionând că nu observă cum finanţarea externă va continua să fie un stimulent al creşterii economice. Raportul dintre activele sistemului bancar românesc şi PIB este 70-80%, ceea ce arată un sector "maturizat". Băncile şi activitatea bancară domină peste 90% din sectorul financiar. "Este o dovadă de continentalism. Nu avem un model anglo-saxon, şi nici nu vom avea", a precizat Isărescu. Totodată, acesta a spus că au existat foarte multe motive, printre care liberalizarea contului de capital, pentru care banca centrală a întărit "peste măsură" normele prudenţiale.
BNR a menţinut regulile prudenţiale extrem de stricte, în contextul neîncrederii cu care a fost privită România de principalii parteneri şi instituţii financiare internaţionale, a continuat Isărescu.
"Un fel de copil năbădăios, care mai sparge un geam când nu e supravegheat, mai pune o pioneză", a afirmat Isărescu, referindu-se la felul în care a fost privită România.

• Currently 0.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5