Acest articol contine 2 imagini:

» Maria Capitaine
» Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy

Maria Capitaine

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Cuplul Sarkozy-Merkel se consideră cel mai capabil să gestioneze criza datoriilor în zona euro
Prin declaraţiile lor critice referitoare la întârzierea cu care se desfăşoară negocierile de la Atena cu Troika UE-FMI-BCE, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au exercitat, practic, presiuni  asupra Guvernului  grec pentru a-l determina să-şi respecte obligaţiile asumate dacă doreşte să primească noul ajutor financiar

Nicolas Sarkozy  i-a făcut, luni, dnei Angela Merkel, o primire extrem de călduroasă la Elysée. În opinia comentatorilor presei franceze, acest al 14-lea Consiliu Ministerial franco-german, de la Paris, a avut un caracter mai special. Amândoi liderii au fost însoţiţi de delegaţii mai numeroase decât la precedentele întâlniri la nivel înalt franco-germane: mulţi miniştri, mulţi consilieri, ziarişti. După câteva ore de  dezbateri  la nivel de lideri şi de delegaţii,  Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au ţinut o conferinţă de presă comună, iar  apoi, în exclusivitate pentru  postul de televiziune TV2, ei au acordat un interviu unui cuplu format dintr-un ziarist francez şi unul german. Rareori la întâlnirile franco-germane - au subliniat  comentatorii presei pariziene - s-au auzit atâtea laude reciproce la adresa  acţiunilor lor politice individuale, precum şi la adresa celor întreprinse de ei, în comun, pentru salvarea monedei euro şi găsirea de soluţii vizând ieşirea  zonei euro şi a UE din cea mai grea criză economică şi financiară cunoscută în ultimele decenii. "Europa şi moneda euro, a subliniat preşedintele Sarkozy la conferinţa comună de presă, s-ar fi prăbuşit în prăpastia crizei financiare... A trebuit să dăm de-o parte  ego-urile pentru a găsi compromisurile". Alianţa dintre  cele două ţări ale noastre, sublinia Sarkozy, "este la ora actuală una de importanţă strategică" şi se dovedeşte "solidă şi de nezdruncinat". Interesante au fost precizările conform cărora, dată fiind compatibilitatea lor politică, nici preşedintele Sarkozy, nici dna Merkel "nu intenţionează să-şi schimbe partenerii". Obiectivul lor, spunea Sarkozy, este de a crea, împreună, o zonă de stabilitate care să contribuie la consolidarea zonei euro şi a întregii Europe.

Sarkozy nu intenţionează să imite modelul economic german

Era de aşteptat ca ziariştii, nu doar francezi, ci şi germani, să întrebe dacă sunt reale afirmaţiile  conform cărora Nicolas Sarkozy ar avea intenţia să imite modelul economic de succes al Germaniei. Într-o explicaţie amplă, preşedintele francez,  completat apoi şi de Angela Merkel, a precizat că în situaţia grea  prin care trece Europa, inclusiv Franţa, confruntată cu grava criză economică şi a datoriilor, i se pare normal ca între Franţa şi Germania, legate prin relaţii de strânsă prietenie, să  aibă loc şi un schimb de  idei în domenii  în care fiecare din ele are rezultate bune. Franţa, spunea  Sarkozy, se poate inspira, de pildă, de la Germania în privinţa modului în care a ajuns la o înaltă competitivitate, la modul în care a gestionat şomajul în rândul tinerilor. Angela Merkel a găsit sursă de inspiraţie în sistemul  francez de sprijinire a familiilor, în sistemul  medical francez. Sarkozy a respins categoric acuzaţiile potrivit cărora ar intenţiona să  subordoneze Franţa modelului economic german.

Cuplul Sarkozy-Merkel refuză renegocierea tratatului privind înăsprirea disciplinei bugetare

În mod curios pentru comentatorii presei scrise şi audiovizuale, Nicolas Sarkozy, deşi nu şi-a prezentat deocamdată candidatura pentru un nou mandat prezidenţial, a consacrat un spaţiu amplu criticilor la adresa intenţiei anunţate de candidatul socialist François Hollande  de a renegocia (în cazul în care ajunge preşedinte)  pactul bugetar - aprobat la recentul summit european - privitor la instituirea în zona euro şi în alte state ale UE (semnatare ale tratatului) a unei severe discipline bugetare, însoţită de sancţiuni în cazul  nerespectării angajamentelor luate.
Negocierea unui tratat european, a subliniat Sarkozy, este un angajament de stat, nu politic. Preluând ideea, Angela Merkel sublinia, în interviul acordat postului de televiziune TV2, că nu intenţionează să accepte nici cererea lui Hollande  de a se renegocia  tratatul franco-german din 1963. Dimpotrivă, a spus ea, intenţionăm să-i dăm o şi mai mare substanţă, menţionând  îndeosebi proiectul în curs de definitivare privind convergenţa fiscală între  Germania şi Franţa.

Parisul şi Berlinul - uniţi şi fermi faţă de Grecia

În tot cursul zilei de luni, Sarkozy şi Angela Merkel au sperat să aibă un rezultat pozitiv de la Atena, respectiv ajungerea la un acord între Guvernul elen şi Troika (UE-FMI-BCE) privind condiţiile pentru acordarea unui nou ajutor financiar internaţional. Nu l-au primit, motiv pentru care Nicolas Sarkozy, acompaniat de  dna Merkel, a  ţinut să sublinieze în interviul acordat TV2 că, deşi nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, nu va fi deblocat niciun fond dacă Guvernul elen nu ia deciziile solicitate de Troikă în sectorul privat (îndeosebi diminuarea salariilor şi suprimarea celui de al 13-lea şi a celui de-al 14-lea salariu) şi nu se angajează la operarea de reforme şi aplicarea măsurilor de austeritate. "Grecii, a subliniat Sarkozy, şi-au luat nişte angajamente pe care trebuie să le respecte cu scrupulozitate. Nu au  de ales, iar timpul presează. E o chestiune de zile, negocierile trebuie să ajungă la un acord". Dar, aşa cum  se exprimă analistul de la "Les Echos", pentru a înfige şi mai adânc cuţitul în rană, Franţa şi Germania au mai cerut ca în acordul  ce va fi semnat la Atena  să se prevadă blocarea într-un cont separat a unei părţi din fondurile ce sunt acordate Greciei cu titlu de împrumut, pentru a avea garanţia că nu vor fi deturnate şi vor servi la rambursarea datoriei publice. O măsură care, spuneau  luni comentatorii presei europene, în mod sigur va relansa polemica despre "punerea Greciei sub tutelă", cu efectele  bine cunoscute în rândul opiniei publice elene.