Acest articol contine 2 imagini:

» Maria Capitaine
» Miniştrii de Finanţe ai UE

Maria Capitaine

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Reuniţi luni la Bruxelles, pe fondul unei atmosfere extrem de tensionate create de incapacitatea Greciei de a evita colapsul financiar, cei 27 de miniştri ai ţărilor membre ale UE au adoptat textul tratatului privind crearea unui instrument de combatere a crizei datoriilor - Mecanismul European de Stabilitate (MES).
Din dezbaterile europene anterioare, ştim că Mecanismul European de Stabilitate (MES) urmează să înlocuiască actualul Fond European de Stabilitate în zona euro (FESF) şi că el va fi dotat cu 80 miliarde de euro din fonduri proprii. Miniştrii  europeni de Finanţe nu au stabilit însă şi dimensiunea globală a capacităţii de finanţare a MES şi nici dacă acesta urmează să cumuleze în totalitate sau parţial actualul FESF, lăsând problema în suspensie, pentru a fi soluţionată mai târziu. Suma globală a celor două instrumente de ajutorare a ţărilor în dificultate este teoretic plafonată la 500 miliarde de euro, dar şefii de stat urmează să reexamineze dimensiunea acestui plafon la summitul european din luna martie. Tratatul precizează că, pentru a beneficia de ajutorul MES, statele participante vor trebui să ratifice în prealabil documentul care prevede, între altele, o înăsprire a disciplinei bugetare. Termenul limită pentru  adoptarea definitivă a textului tratatului la nivel de şefi de state europene este 30 ianuarie, urmând a fi semnat la începutul lunii martie, după ratificarea în statele membre. Discuţii aprinse sunt aşteptate în legătură cu dimensiunea fondurilor de finanţare de care va dispune MES, ele putând fi totuşi modificate până la reuniunea şefilor de stat europeni. O importantă decizie a miniştrilor de Finanţe a fost şi cea referitoare la regula votului majorităţii de 85 la sută, în interiorul MES, ceea ce va permite acestui Fond să acţioneze cu mai multă supleţe decât FESF, care cere unanimitate la acordarea unui ajutor financiar.

Christine Lagarde se contrazice cu Angela Merkel

Aflată la Berlin, directoarea FMI, Christine Lagarde, a adresat un apel ţărilor zonei respective să accepte "o creştere substanţială a resurselor reale destinate combaterii crizei", îndeosebi ale viitorului MES. Recente declaraţii ale Guvernului italian au susţinut  poziţia directoarei FMI, dar continuă să se opună Germania. Într-o declaraţie de mai bine de 30 de minute, referitoare la starea economiei mondiale, făcută la Institutul german de politică externă, dna Lagarde a pledat insistent pentru majorarea fondurilor Mecanismului European de Stabilitate, intrarea lui în vigoare încă din acest an şi lansarea euro-obligaţiunilor. Ea nu a ezitat să dramatizeze situaţia, subliniind că "ceea ce noi încercăm să facem acum are un rol decisiv... Nu este vorba de salvarea unei ţări sau a unei regiuni, ci de a împiedica antrenarea lumii întregi în spirala degradării economice". Christine Lagarde consideră că, pentru ieşirea din criză, zona euro trebuie să stimuleze creşterea economică, asigurând în acest scop o finanţare suficientă a economiilor reale. În acelaşi timp, ea a adresat ţărilor acestei zone, ţărilor UE, un apel la solidaritate, evocând riscul colapsului în Italia şi Spania. Nu în ultimul rând, dna Lagarde a subliniat importanţa unei mai accentuate integrări a politicilor economice ale zonei euro, atrăgând atenţia asupra dezavantajelor existenţei a 17 politici fiscale complet independente, defavorabile unei politici monetare comune.
Foarte rapid, în conferinţa de presă comună cu premierul belgian Elio Di Rupo, aflat în aceeaşi zi (luni) la Berlin, Angela Merkel a răspuns apelurilor Christinei Lagarde cu un refuz deloc voalat. "Nu este momentul cel mai potrivit pentru a dezbate majorarea fondurilor de salvare ale zonei euro, a spus dna Merkel, subliniind că prioritară, acum, este asigurarea eficienţei actualului fond (FESF) şi punerea rapidă în aplicare a succesorului său, MES". Berlinul, aşa cum reiese din expunerile de poziţii din ultimele zile, are în vedere doar o simplă accelerare a vărsămintelor la capitalul Mecanismului European de Stabilitate.
Christine Lagarde consideră că, pentru ieşirea din criză, zona euro trebuie să stimuleze creşterea economică, asigurând în acest scop o finanţare suficientă a economiilor reale.

Zona euro cere un angajament scris al partidelor din Grecia

Zona euro cere tuturor partidelor din Grecia un angajament scris pentru punerea în practică a reformelor asumate, înainte de a-şi da acordul pentru un al doilea program de salvare a ţării, a declarat marţi ministrul austriac al Finanţelor, Maria Fekter. "Fondul Monetar Internaţional va redacta împreună cu grecii un nou program de ajutor. Dar nu vom putea să îl aprobăm decât dacă toate partidele sunt de acord pentru aplicarea reformelor, iar susţinerea trebuie să aibă loc în scris", a spus Fekter.
Ministrul olandez de Finanţe, Jan Kees de Jager, a declarat că un nivel sustenabil al datoriilor este o precondiţie indispensabilă pentru viitorul plan de susţinere a Greciei.
"Este clar că punerea în practică a reformelor în Grecia a eşuat. În privinţa reformelor structurale şi bugetare, grecii nu au fost la înălţime", a spus ministrul suedez de Finanţe Anders Borg.
Oficialii zonei euro au sporit luni presiunile asupra Greciei, condiţionând orice nou împrumut de eforturi suplimentare. În plus, au cerut creditorilor privaţi concesii mai mari pentru reducerea datoriilor Greciei, astfel încât să fie evitat falimentul ţării.