Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Datoria publică a sărit de 10 trilioane
Milioane de familii, în pericol de a fi aruncate în stradă
SUA se află deja într-o recesiune care se anunţă de durată

Bucuria noului preşedinte american după câştigarea scrutinului va fi una foarte scurtă. Statele Unite se confruntă cu cele mai mari probleme de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial încoace. Haosul financiar determinat de pierderile acumulate pe segmentul creditelor ipotecare, datoria publică ce a atins niveluri record, îngrijorătorul fenomen social al milioanelor de familii ameninţate de pierderea caselor, perspectiva unui şomaj ridicat, accesul limitat al cetăţenilor la sistemul de sănătate, infrastructura învechită, dificultăţile legate de  menţinerea trupelor de ocupaţie în Irak şi Afganistan constituie deopotrivă provocări deosebite pentru noua administraţie de la Casa Albă.
Criza subprime declanşată în vara anului trecut s-a amplificat în ultimele luni, după ce sectorul financiar a resimţit puternic deficitul de lichidităţi din sistem. În această perioadă, societăţile de leasing imobiliar CountryWide, Freddie Mac şi Fannie Mae au fost salvate de la faliment cu eforturi uriaşe, gigantul AIG a fost naţionalizat, băncile de investiţii Bear Sterns şi Lehman Brothers au dispărut de pe piaţă, iar alte instituţii financiare importante precum Merrill Lynch, Washington Mutual şi Wachovia au fost preluate intempestiv în condiţii de insolvabilitate. Pierderile acumulate de industria financiară au determinat intrarea în trend descendent a Bursei de la New York, investitorii alegând să îşi lichideze agresiv din deţinerile la companiile listate. Astfel, indicele reprezentativ de la NYSE, Dow Jones, a coborât de la 14.000 puncte în octombrie 2007, la un minim de 8.175 puncte în 27 octombrie a.c. Scăderea abruptă a cotaţiilor bursiere a determinat şi o depreciere drastică a valorii unităţilor de fond ale fondurilor de pensii, astfel încât mulţi americani în pragul retragerii şi-au văzut economiile evaporate în mai puţin de un an.
Noul preşedinte va trebui să caute soluţii de rezolvare a problemei şomajului care, în septembrie, se situa la 6,1%, echivalent cu cel mai înalt nivel din ultimii 5 ani, potrivit Ministerului Muncii din SUA. Numărul persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă în cursul acestei luni, a fost de circa 160.000, iar efectele recesiunii asupra mai multor ramuri economice ar putea avea un impact important asupra respectivului indicator.

Datoria publică a SUA a depăşit 10 trilioane USD în octombrie

La data de 31 octombrie, datoria publică a Statelor Unite a ajuns la valoarea de 10,5 trilioane USD, în comparaţie cu aproximativ 9,646 mld. USD la sfârşitul lunii august. În plus, planul de 700 mld. USD adoptat pentru salvarea sistemului financiar va creşte datoria naţională la peste 70% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1954, când SUA încă plăteau costurile celui de-al doilea Război Mondial. Dacă veniturile întregii naţiuni ar fi folosite pentru plătirea datoriei publice, aceasta ar fi achitată în mai puţin de 5 luni, potrivit NY Times. Această datorie publică reprezintă  aproximativ 40% din veniturile anuale ale întregii naţiuni şi 70% din Produsul Intern Brut. Încă din 2007, David M. Walker, director al Government Accountability Office (GAO), considera că cea mai mare problemă a SUA este ignorată, susţinând că "America se află pe drumul către o explozie a datoriei publice". Acesta a mai spus că  "problema existentă acum este reprezentată de faptul că cheltuim mai mulţi bani decât producem şi ne aşteptăm ca nepoţii noştri să plătească". Potrivit acestuia, "în momentul de faţă nu ne confruntăm cu o criză, iar oamenii se întreabă care este de fapt problema. Răspunsul este că suferim de un cancer fiscal care creşte fără ca noi să observăm şi astfel putem avea consecinţe catastrofale pentru ţara noastră".

În 2007, 75 de milioane de americani nu erau asiguraţi sau aveau asigurări insuficiente

O altă problemă cu care Obama se va confrunta este reprezentată de sistemul de sănătate. În anul 2007, 75 de milioane de americani din populaţia activă fie nu erau asiguraţi deloc, fie aveau asigurări insuficiente, în timp ce în 2003 această cifră era de 61 de milioane, potrivit unui studiu realizat de Commonwealth Fund, citat de NY Times. În plus, intervalul de timp necesar pentru o programare la doctor a crescut, astfel că în 2007, la fel ca în 2005, doar jumătate dintre adulţii suferind de o problemă de sănătate au putut obţine rapid o programare. Nici procedurile administrative nu s-au îmbunătăţit, doar 28% dintre medicii americani folosind arhivele electronice, în timp ce în alte ţări industrializate acestea sunt utilizate de aproape toţi medicii, a mai indicat studiul.
Ineficienţa sistemului de sănătate al SUA, care este mai costisitor decât cel din alte mari state industrializate, se află la originea a până la 101.000 de decese premature pe an. Într-un sistem de notare cu un maxim de 100 de puncte, având drept criteriu 37 de categorii, de la accesul la îngrijiri medicale până la calitatea acestora, SUA întrunesc 65 puncte, de două ori mai puţin decât în 2006, clasându-se pe locul 19 între statele industrializate în materie de decese premature sau în urma crizelor cardiace, se mai arată în studiu. Nici sistemul public din învăţământ nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor contribuabililor, acesta fiind criticat pentru performanţele sale slabe în raport cu sumele alocate.

Indicele de Încredere al Consumatorilor a înregistrat cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani

Indicele de Încredere al Consumatorilor a atins, în luna octombrie, cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, ajungând la valoarea 38, după ce în luna septembrie se situa în jurul valorii de 61, ca urmare a declinului preţurilor la case şi a pieţelor de capital. Acest nivel nu a mai fost atins din anul 1967 şi este cu atât mai îngrijorător cu cât analiştii estimau o valoare de 52 pentru luna octombrie, potrivit unui studiu al grupului de cercetare The Conference Board, relatează NY Times. "Din punctul de vedere al consumatorilor, recesiunea se afla deasupra noastră, şi după cum se arată va fi una foarte serioasă", a declarat Joshua Shapiro, economist şef la firma de cercetare MFR. "Consumatorii au impresia că cerul se prăbuşeşte peste ei", a comentat unul dintre analiştii Wachovia Economics Group. În plus, aproximativ 50% dintre cele 5.000 de persoane chestionate susţin că se aşteaptă ca piaţa muncii să se deterioreze. "Aceste păreri par a fi fost create de ştirile îngrijorătoare despre sistemul financiar din SUA, dar şi piaţa muncii este de asemenea cauza acestor îngrijorări", a declarat James Knightley, economist ING Bank. Lynn Franco, cel care a supravegheat studiul, susţine că "nivelul încrederii consumatorilor din luna octombrie şi din lunile trecute indică într-adevăr o economie foarte, foarte şubredă".

Capacităţile industriale, relocate în Asia

O altă problemă cu care se confruntă Statele Unite este cea a scăderii producţiei industriale. Divergenţa dintre majorarea semnificativă a profiturilor corporaţiilor listate la Bursa din New York şi încetinirea ritmului de creştere al economiei americane a fost pusă în evidenţă în ultimii ani de reprezentanţii pieţei de capital. Acest lucru se explică în primul rând prin faptul că marile concerne din industrie şi-au relocat capacităţile de producţie în alte ţări, cu precădere în zona Asiei. Spre exemplu, încă din 2002, două treimi din afacerile Coca-Cola se desfăşurau în afara SUA, iar anul trecut, cea mai mare companie americană, consorţiul General Electric, a realizat pentru prima oară mai mult de jumătate din veniturile sale în afara Americii. De asemenea, s-a constatat o migrare masivă a companiilor de IT către ţările asiatice. Un studiu Forrester Research estimează că, până în 2015, 3,3 milioane de locuri de muncă din industria tehnologică se vor transfera din SUA către India. În timp ce structura economiei americane s-a orientat în ultimele două decenii spre comerţul de retail, spre segmentul financiar şi zona serviciilor, cea mai mare parte a producţiei industriale, în frunte cu holdinguri precum Ford, General Motors, etc. s-a mutat în exterior. Economia SUA s-a axat în primul rând pe consum, iar acum ţara pe care o moşteneşte Obama este văduvită de existenţa unor capacităţi industriale pe măsura stadiului de dezvoltare şi complexitate al societăţii americane.

Infrastructura necesită investiţii de sute de miliarde USD

Prăbuşirea, la 1 august 2007, a podului I35W din Minneapolis, Minnesota, peste fluviul Mississippi, eveniment soldat cu moartea a 13 oameni şi rănirea altor 145, a atras atenţia opiniei publice americane asupra deteriorării infrastructurii la nivel naţional. Lipsa investiţiilor în ultimii zeci de ani, combinată cu atingerea unui grad de uzură a structurilor învechite, a sporit riscul unor astfel de tragedii, atrăgea atenţia William Ibbs, profesor de construcţii civile la Universitatea din Berkeley. Potrivit acestuia, în anii '90, aproximativ 500 de poduri de pe cuprinsul SUA au suferit astfel de avarii majore. Autorităţile federale admit că este nevoie pentru următorii  20 de ani de mai multe sute de mld. USD pentru refacerea infrastructurii. Conform datelor furnizate de Administraţia Federală de Tranzit, este necesară alocarea, vreme de 20 de ani, a unei sume anuale de 21,8 mld. USD pentru a fi îmbunătăţite capacităţile operaţionale de tranzit. O investiţie iniţială de 131,7 mld. USD şi ulterior finanţarea cu câte 9,4 mld. USD anual reprezintă, timp de 20 de ani, potrivit Administraţiei Federale a Autostrăzilor, bugetele indispensabile pentru repararea drumurilor şi podurilor aflate sub jurisdicţie federală. În sfârşit, Agenţia pentru Protecţia Mediului estimează că pentru repararea reţelelor de apă, apă menajeră, a sistemelor de scurgere şi epurare a apei sunt necesare 151 mld. USD şi încă 390 mld. USD anual într-un interval de 20 de ani.

Politica beligerantă a Administraţiei Bush a apăsat finanţele şi a erodat prestigiul SUA

Un alt motiv de îngrijorare pentru situaţia financiară a SUA îl reprezintă costul războaielor şi ocupaţiei din Afganistan şi Irak. Potrivit unui raport al Congresului American din 15 octombrie a.c., sume cheltuite în respectivele teatre de operaţiuni începând cu 2001 şi până în prezent, incluzând suplimentările de buget pentru anul 2009, se ridică la 864 mld. USD. Conflictul şi întreţinerea trupelor de ocupaţie în Irak au implicat costuri de 657 mld. USD, în timp ce sumele alocate pentru Afganistan s-au ridicat la 173 ml. USD. Potrivit estimărilor Congresului, până în 2018, vor mai fi necesare cheltuieli cuprinse între 440 mld. USD, în varianta în care numărul trupelor va fi redus la 30.000 până în 2010 şi 865 mld. USD, ceea ce ar ridica bugetul total al susţinerii celor două conflicte în perioada 2001-2018 la 1,3 - 1,7 trilioane USD. Estimarea Congresului poate fi considerată optimistă dacă avem în vedere că la începutul anului Joseph E. Stiglitz, profesor la Columbia University şi laureat al Premiului Nobel pentru economie, calculând costuri lunare de 12 mld. USD pentru menţinerea trupelor de ocupaţie din Irak, avansa, pentru perioada 2001-2017, într-un scenariu realist-moderat care nu include escaladarea conflictului, un buget total cuprins între 1,7 şi 2,7 trilioane USD. De asemenea, războaiele iniţiate de Administraţia Bush în Irak şi Afganistan nu au deteriorat numai echilibrul financiar al ţării, ci şi prestigiul SUA în lume. Politica agresivă promovată de Casa Albă în ultimii opt ani a determinat un val de resentimente antiamericane nu numai în lumea arabă, dar şi în multe ţări ale Europei, Americii Latine şi Asiei.

Criminalitatea, un fenomen în curs de agravare

Rata criminalităţii din America a crescut vertiginos în anii '80 şi la începutul anilor '90, astfel, în anul 1991 aceasta reprezenta 313% din rata anului 1960. Procesul de mutare a clasei de mijloc spre suburbii, constant după finalul celui de-al doilea Război Mondial, a lăsat cartierele centrale ale metropolelor la discreţia bandelor infracţionale organizate pe criterii rasiale. Oraşe importante precum Los Angeles ori Chicago sunt terorizate de astfel de găşti ale comunităţilor de culoare, salvadoreze, puertoricane sau mexicane. În1996, riscul de a deveni victima unei crime era de aproximativ 5%, iar riscul de a deveni victima unei crime violente era de 0,7%. În ultimii ani, rata criminalităţii a avut evoluţii diferite din punct de vedere regional. Astfel, în zona de Vest, aceasta a crescut cu 3%, în Vestul Mijlociu s-a majorat cu 1,1%, în zona de Sud, cu 0,3%, iar în zona de Nord Vest rata a scăzut cu 1,9%. În anul 2001, New York-ul a avut cel mai mare declin al ratei criminalităţii, cu 649 de crime, în comparaţie cu 673 în anul 2000, declinul fiind de 3,6%. Dar în Las Vegas, crimele au crescut cu 48%, iar în Phoenix numărul crimelor s-a majorat cu 37,5%. În Phoenix, un purtător de cuvânt al poliţiei, Tony Morales, a declarat că rata criminalităţii a crescut în aşa măsură din cauza drogurilor, acestea reprezentând motivul numărul unu în omucideri.

• Currently 4.64/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5