Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Actualitate

Şcoala ca un ghişeu

Actualitate - Florin Antonescu
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2018-03-20

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Cică profesorii se desconsideră singuri, din moment ce se plasează ei înşişi pe locul penultim într-o serie ocupaţională dată ca reprezentativă pentru spectrul economico-social. Acesta este înţelesul în stilul dominant azi, de percepere a ce petrece în jur numai în două dimensiuni (lungime, lăţime, fără profunzime) şi doar la propriu, înţeles dat unei cercetări privind statutul profesorilor în România, realizate de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și D&D Research. De fapt, este vorba despre cum simt profesorii că-i consideră societatea sau, altfel zis, unde văd ei că sunt plasaţi în ierarhia economică. Pentru comparaţie, apare şi enunţarea percepţiei propriu-zise din perpsectiva societăţii: unde-i plasează pe profesori părinţii celor care beneficiază de munca lor. În viziunea părinților chestionaţi, profesorii se situează pe locurile 6 (cei de la învăţământul primar) şi 7 (cei de la gimnaziu şi de la liceu), într-o ierarhie profesională în care deasupra lor sunt clasate, în ordine, profesiile de doctor, avocat, programator, director de şcoală, inginer, iar sub nivelul profesorilor sunt consideraţi cei care lucrează ca antreprenor, contabil, poliţist, asistentă medicală, funcţionar public, bibliotecar. Dacă pentru lumea exterioară şcolii, dar aflată în contact cu şcoala, profesorii ocupă o poziţie socio-economică de mijloc, pentru profesorii înşişi poziţia pe care ei o resimt este la sfârşitul aceleiaşi ierarhii: locurile 11-12, mai jos fiind numai bibliotecarii. Manevrarea în sondaj a unor încadrări profesionale cu o anume doză de imprecizie şi confuzia dintre profesie şi funcţie („învăţător” este tot „profesor”, cu completarea „pentru învăţământ primar”, iar „director de şcoală” este de asemenea profesor) nu influenţează esenţa: profesorii la noi sunt marginalizaţi. Plasarea de mijloc din perspectiva părinţilor ţine în bună măsură de conformare, de formularea răspunsului aşteptat, acela că „profesorul e important”, că „învăţătoarea e cea care...”, că „director de şcoală înseamnă să ajungi cineva”.
Plasarea jos de tot din perspectiva percepţiei profesorilor este reflexul situaţiei simţite pe propria piele.    
Locul (şi atribuit, şi resimţit) al profesorului este completat de percepţia asupra nivelului salarizării, de măsura în care copiii ar fi îndrumaţi să devină profesori de către părinţi şi de către profesorii înşişi, precum şi de evaluarea respectului acordat profesorilor de elevi. Toate împreună dau indexul global al statusului profesorilor în societate. Potrivit acestui index, România ocupă ante-penultimul loc în lume și ultimul loc în Europa. În general, profesorii nu şi-ar face copiii profesori: în proporţie de jumătate dintre respondenţi (49,4 %) nu i-ar încuraja la aşa ceva, ba aproximativ o treime (32,0 %) cu siguranţă nu i-ar îndruma spre această profesie. Cât priveste aprecierea asupra salariilor, 85,5% dintre părinții chestionaţi sunt de acord că sunt prea mici. Alocarea a 6% din PIB pentru domeniul educaţiei se perpetuează de ani de zile ca deziderat şi ca speranţă că, odată împlinită, ar duce la diminuarea lipsurilor actuale. În acelaşi timp, numai aproximativ 49 % dintre participanţii la sondaj consideră că profesorii ar trebui plătiţi în funcţie de rezultatele la învăţătură ale elevilor. Sondajul arată de asemenea că încrederea părinţilor în profesori ca persoane care fac educaţie şi oferă cunoştinţe este mai mare decât încrederea în sistemul educaţional. În acelaşi timp, doar 1 % dintre cei intervievaţi apreciază că elevii manifestă respect faţă de profesori.
Datele percepţiei publice asupra rolului profesorilor în societate nu sunt surprinzătoare. Ele confirmă un tradiţionalism al aşteptărilor faţă de şcoală, concomitent cu tratarea şcolii tot mai clar drept un serviciu public, la care cetăţeanul pretinde rezolvarea unei cerinţe personale în virtutea unei convenţii sociale susţinute economic: plăteşte cuiva care se pricepe, se poartă condescendent şi pretinde servire folositoare.

 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 1 vot

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de dragnev/prodanov&ponte/naum:
    un ghiseu fara autorizatie sanitara!
    2018-03-20, 13:55:46 (adresa: 83.103.229.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Rectificare - Iar industria este construita de cat ...
Ziua Națională a Contabilului Român - o țară, o economie nu pot avansa fără specialiști

Ce anume mai contabilizati, din patrimoniul tarii, ...
Ziua Națională a Contabilului Român - o țară, o economie nu pot avansa fără specialiști

adica eliminarea politiei rutiere si examen fara s ...
Modificare BOMBĂ a Codului Rutier: Nimeni nu mai scapă doar cu o amenda!

SUSTEM TOT MAI PUTINI ROMANI IN ROMANIA, DE ACEEA ...
Modificare BOMBĂ a Codului Rutier: Nimeni nu mai scapă doar cu o amenda!

CECAR nu trebuie sa monopolizeze aceasta zi a Cont ...
Ziua Națională a Contabilului Român - o țară, o economie nu pot avansa fără specialiști

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei:

Eveniment

Economie

Politic

Actualitate