Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Actualitate Companii

Statul vrea să ştie ce resurse minerale are

Actualitate Companii - Afrodita Cicovschi / [email protected]
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2017-06-17

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel naţional
Este necesară continuarea lucrărilor de prospecţiune geologică, geochimică, geofizică, lucrări miniere uşoare, foraje de suprafaţă, prelevare probe, analize şi determinări de laborator, studii de sinteză de evaluare şi interpretare a informaţiilor preexistente, lucrări de cartare geologică
Raport al Curţii de Conturi: ANRM nu a efectuat evaluarea resurselor minerale ale ţării evidenţiate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, acestea fiind înregistrate cu valoare „zero”

Abia acum, în al 12-lea ceas, după ce Curtea de Conturi a atras atenţia că ANRM nu are un inventar al resurselor minerale, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel naţional.
În expunerea de motive, ministerul invocă creşterea consumurilor de materii prime, care determină reducerea drastică a resurselor neregenerabile, constituind o provocare pentru lumea modernă. 
„Integrarea în UE, criza economică şi situaţia politică mondială au dat o dimensiune în întregime nouă riscurilor de securitate în sectorul resurselor minerale şi dau un sens mai larg conceptului de securitate a aprovizionării cu resurse primare. De asemenea, pentru securizarea economiei, capacităţii energetice şi de apărare trebuie să se aibă în vedere măsuri pentru evitarea şi diminuarea efectelor economice negative datorate lipsei materiilor prime autohtone”, se arată în document.
Precizând că programul ţine seama de Strategia minieră 2017-2035 şi Strategia energetică a României, ministerul precizează că prin lucrările geologice de prospecţiune sunt puse în evidenţă noi perimetre cu resurse cu potenţial economic.
Acestea privesc atât resursele geologice neregenerabile (cărbune, minereuri feroase, neferoase, aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, săruri haloide, substanţe utile nemetalifere, roci utile, pietre preţioase şi semipreţioase, roci bituminoase şi gazele care le însoţesc), dar şi resurse geologice regenerabile (ape minerale naturale, gazoase şi plate, apele minerale terapeutice, cu excepţia apelor geotermale care nu fac obiectul Directivei-cadru a Apelor 2000/60/CE, transpusă în legislaţia naţională de Legea nr. 310/2004 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996). 
„Pentru crearea unei imagini cât mai complete a potenţialului geologic de resurse minerale, este necesară continuarea lucrărilor de prospecţiune geologică, geochimică, geofizică, lucrări miniere uşoare, foraje de suprafaţă, prelevare probe, analize şi determinări de laborator, studii de sinteză de evaluare şi interpretare a informaţiilor preexistente, lucrări de cartare geologică, lucrări care vor constitui baza Programului geologic naţional”, se arată în documentul citat. 

Curtea de Conturi: ANRM nu ştie ce resurse minerale are statul

Evaluarea făcută de Curtea de Conturi asupra activităţii ANRM din perioada 2011 - 2015 a relevat o serie de deficienţe care au dus la subevaluarea patrimoniului public al statului.
Raportul de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării, întocmit de Curtea de Conturi, a scos la iveală o serie de nereguli la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) care au dus la subevaluarea patrimoniului public al statului.
Curtea de Conturi a remarcat faptul că deşi ANRM administrează bunuri de natura resurselor minerale, incluse în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, prezentate individual la nivelul fiecărui perimetru unde acestea se exploatează, „totuşi entitatea nu a efectuat evaluarea resurselor minerale ale ţării evidenţiate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, acestea fiind înregistrate cu valoare «zero», fapt ce conduce la subevaluarea patrimoniului public al statului”.
Concluzia Curţii a fost că activitatea ANRM este deficitară, existând însă şi o serie de carenţe ale cadrului legal, aspecte care au diminuat substanţial eficacitatea administrării resurselor minerale.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că, deşi în perioada 2011-2015 au fost confirmate resurse minerale descoperite la nivelul unor zăcăminte noi, acestea nu au fost luate în evidenţă.

Zăcăminte noi neinventariate

Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului nu a fost actualizat, existând zăcăminte care nu au fost inventariate şi incluse în acest inventar, a constatat Curtea.
Spre exemplu, zăcămintele de calcar industrial şi de construcţii din perimetrele Colţii Băjeniei şi Valea Baleii, cele de lignit din perimetrele Armenis Nord şi Sotanga Nord, cele de nisip şi pietriş din perimetrele Petelea 2 şi Cocorăştii Caplii sau cele de calcar din perimetrul Câmpu lui Neag ori bazaltul din perimetrul Valea Podului.
„Prin urmare, ANRM nu a luat măsuri de includere a acestor zăcăminte în inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului, deşi rezervele au fost confirmate şi înregistrate de ANRM”, se arată în raport.

Evaluarea gradului de realizare a lucrărilor de prospecţiune

Din evaluarea gradului de realizare a lucrărilor prevăzute în programele de prospecţiune s-a remarcat, pe de o parte, faptul că titularii nu au realizat în toate cazurile lucrările de prospecţiune stabilite prin permisele de prospecţiune, iar pe de altă parte lipsa documentelor justificative aferente lucrărilor executate (documente din care să rezulte valoarea şi prestarea efectivă a lucrărilor: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, facturi etc.), pentru care personalul ANRM a motivat lipsa unor spaţii adecvate pentru depozitarea documentelor, existând riscul deteriorării, distrugerii, al pierderii sau furtului unor documente care conţin date deosebit de importante cu privire la resursele minerale ale ţării, unele dintre date având caracter de informaţii clasificate, precum şi al lipsei unui control intern adecvat efectuat la nivelul ANRM, în ceea ce priveşte organizarea evidenţei permiselor de prospecţiune.
„Ulterior finalizării activităţilor de prospecţiune, cercetarea a continuat într-un număr redus de perimetre, astfel că din cele 115 perimetre în care s-au desfăşurat activităţi de prospecţiune în perioada 2011-2015, doar în 19 perimetre (cca. 17% din numărul total de perimetre) s-a continuat cercetarea în baza unei licenţe de explorare acordate de către ANRM”, susţine Curtea de Conturi.

Activitatea de cercetare geologică a resurselor minerale

În baza Programului geologic la nivel naţional, pentru perioada 2009-2012, ANRM a acordat Ministerului Economiei, în calitate de concesionar, 67 permise de prospecţiune, fiecare cu o durată cuprinsă între 2-5 luni.
Pentru derularea acestui program, Ministerul Economiei a încheiat, în perioada 2009-2012, un număr de 62 de contracte, atribuite prin procedura de achiziţie „concurs de soluţii”, valoarea decontată pentru activităţile de cercetare geologică a resurselor minerale ce au făcut obiectul acestor contracte fiind de 26.039.836 lei.
Curtea a constatat ineficienţa alocării fondurilor de la bugetul de stat pentru derularea Programului geologic naţional în sensul că, în baza permiselor de prospecţiune, s-au realizat lucrări care, deşi au demonstrat existenţa unor acumulări de substanţe minerale, acestea nu au fost puse în valoare întrucât ANRM şi Ministerul Economiei nu au continuat cercetarea geologică prin explorare sau exploatare a acestora.
„ANRM nu cunoaşte în ce stadiu se află aceste foraje şi care este starea lor actuală, respectiv cine se ocupă de conservarea lor, pentru ca investiţiile făcute de statul român să fie protejate până la intrarea în exploatare a acestora”, se arată în raport.
Art. 135 alin. 2 lit. d din Constituţia României prevede că statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional. 
Conform legii, responsabilă de acest aspect este ANRM, care, potrivit Curţii de Conturi, a gestionat deficitar resursele.
Acest lucru este cu atât mai grav cu cât caracteristica definitorie a spaţiului geologic românesc este diversitatea. Pe o suprafaţă nu foarte mare, de 238.391 kmp (locul 83 în lume), varietatea tectonică, petrografică, mineralogică este comparabilă cu a unor state precum Rusia (locul 1) sau SUA (locul 4 ca suprafaţă). Nu sunt foarte multe ţări pe glob care să dispună în acelaşi timp (e drept, nu în cantităţi foarte mari) de petrol, gaze, uraniu, cărbuni bruni, lignit, turbă, aur, argint, fier, cupru, plumb, zinc, mangan, sare, calcar, marmură, dolomit, travertin, granit, bazalt, andezit, sulf, grafit, argile caolinitice, bentonit, zeoliţi, nisipuri cuarţoase, diatonit, ape termale, ape carbogazoase şi clorosodice.
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de Ioan Saracu:
    Nu cunoaste ANRM situatia fiind un organism romanesc de evaluare si control , dar avem sansa ca de când statul roman nu mai este interesat de propriul patrimoniu evidentele ni le tin memtii din Austria si germanica , astfel având șansa de a ne cunoaste mai bine patrimoniul viitor înstrăinat . Metodele sunt deja suficient de cunoscute pentru a nu trece la actiuni de contracarare a pretendentilor . Daca vom crea si instrumente prin care putem sa controlam fondurile prin care decidentii romani sunt stimulati sa ia decizii antinationale , vom reusi sa diminuam interesul .
    2017-06-18, 12:36:34 (adresa: 79.118.56.*)
  2. de Batunescu:
    Ori e prostie, dar mai sigur este un aranjament de care profita toti cei mari si ultimii pe lista rusii. De aceea nu se vrea refereundum pentru monarhie. Un regat nu este o bulrepublica bananiera. De aceea am fost lasati in zona gri 26 de ani. Asa a ajuns Romania sa fie la pachet cu Bulgaria. Ba acu comunistii fiind nebagati in seama de romani, mai ales de tineri, au pus de un ,,conflict " in sanul partidului ca sa iasa in media cu parablegul de Grindeanu si muma padurii Fierea.
    2017-06-18, 18:03:10 (adresa: 109.98.38.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

intra in PSD ...
Gabriel Oprea se pregătește sa revina în politică

FI INTELIGENT SI GANDESTE PENTRU VIITOR SANSA TA E ...
Toma Petcu, Ministrul Energiei anunta listarea a 10% din Hidroelectrica

Kim Jong Un si Kim Jong Doi=DRACnea pentru noi ! ...
Se pregăteşte audierea lui Liviu Dragnea?

Kim Jong Un si Kim Jong Doi=DRACnea pentru noi ! ...
Se pregăteşte audierea lui Liviu Dragnea?

Poti primi si 10 mil imigranti dar nu mai esti pop ...
Peste 200 de români părăsesc ţara în fiecare zi

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei: